(DOC) Directorul care cere scumpirea gazului cu 45% ridică aproape 100 mii de lei pe lună și primește tichete pentru mâncare

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, instituția care a solicitat ANRE majorarea tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici cu 45,2%, până la 20,93 lei/metrul cub (cu TVA), a încasat în 2025 un salariu anual de 1,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă un venit mediu de 99,6 mii de lei pe lună, potrivit declarației de avere și interese personale.

publicat de Vadim Ungureanu
vineri, 17 iulie 2026, 20:01
Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu

Pe lângă salariu, Buzatu a beneficiat de 36 mii de lei sub formă de diurne și de 14,2 mii de lei tichete de masă. În total, veniturile legate de funcția de la Energocom au depășit 1,24 milioane de lei într-un singur an, precizează bani.md.

Declarația mai arată că directorul Energocom deține în conturile bancare aproximativ 220 mii de lei, precum și 3,6 mii euro într-un cont Revolut. Totodată, acesta a declarat un apartament de 54,5 metri pătrați și un automobil Lexus fabricat în 2010, ambele dobândite prin moștenire în 2024.

Menționăm că Energocom al cărei director este a cerut Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), în data de 15 iulie, majorarea tarifului reglementat pentru gazele naturale livrate populației de la 14,41 lei/metru cub la 20,93 lei/metrul cub cu TVA inclus, ceea ce reprezintă o creștere de 45,2%.

Potrivit declarației de avere, Eugeniu Buzatu a ocupat funcția de director general interimar al Energocom din 13 decembrie 2024, fiind numit prin decizia Consiliului societății.

Bombă pe piața gazelor! Energocom a ratat gazul ieftin și cere acum majorarea tarifelor

Compania de stat Energocom este acuzată că nu a profitat de perioada în care gazele naturale se tranzacționau la cele mai mici prețuri și a ratat momentul optim pentru achizițiile destinate sezonului rece 2026–2027. Potrivit experților din domeniul energetic, dacă achizițiile ar fi fost realizate în iunie 2026, când prețul pe piață cobora până la aproximativ 40 euro/MWh, tariful solicitat de companie putea fi cu circa 30% mai mic, iar economia s-ar fi ridicat la 27,6 milioane de euro.