Pentru acest transfer, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea Convenției în cauza Ozdil și alții c. Republicii Moldova și a acordat fiecărui reclamant câte 25.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Acuzatorul de stat a depus demersul la 22 aprilie 2026. Procurorul a cerut amânarea examinării cauzei privind acuzația de abuz de serviciu adusă lui Vasile Botnari și restituirea dosarului pentru reluarea urmăririi penale față de persoanele scoase anterior de sub urmărire și pentru identificarea altor participanți la operațiune. Prin încheierea din 15 iunie 2026, pronunțată în dosarul nr. 1-566/2026, instanța a admis în parte această cerere.

Instanța a aplicat articolul 326 din Codul de procedură penală. Potrivit motivării, măsura vizează reluarea urmăririi penale față de persoanele scoase anterior de sub urmărire și identificarea coautorilor. Instanța a precizat că această soluție nu repune în discuție vinovăția deja stabilită a fostului director al SIS, rămasă definitivă. Procurorul ceruse restituirea dosarului împreună cu rechizitoriul. Pentru a respecta principiul securității juridice și protecția împotriva dublei urmăriri, prevăzută de articolul 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție, instanța a restituit dosarul fără rechizitoriu. Încheierea nu se atacă separat, dar poate fi contestată odată cu sentința.

În cauza Ozdil și alții, devenită definitivă la 11 septembrie 2019, Curtea de la Strasbourg a constatat încălcarea articolului 5 § 1 (dreptul la libertate și siguranță) și a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenție. Curtea a reținut că privarea de libertate a reclamanților, la 6 septembrie 2018, nu fusese nici legală, nici necesară. Operațiunea a fost organizată astfel încât cei cinci reclamanți să fie luați prin surprindere și să nu aibă posibilitatea de a se apăra. Predarea lor către autoritățile turce a ocolit garanțiile prevăzute de dreptul intern și internațional. Curtea a mai constatat că instanțele naționale refuzaseră să examineze acțiunile reclamanților împotriva deciziilor de respingere a cererilor de azil și de declarare a lor ca persoane indezirabile.

Răspunderea penală a celor responsabili rămâne una dintre măsurile generale urmărite în procesul de executare a hotărârii. Judecătoria Chișinău l-a condamnat pe Vasile Botnari la 15 iulie 2020 pentru abuz de serviciu, cu o amendă de 88.000 de lei și interdicția de a ocupa funcții publice timp de cinci ani. Procurorul nu a atacat această sentință. Soția unuia dintre reclamanți, Galina Tüfekçi, a contestat hotărârea și ordonanța din 16 ianuarie 2020 care îi retrăsese calitatea de parte vătămată.

La 16 februarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a declarat nulitatea ordonanței de retragere a calității de parte vătămată a Galinei Tüfekçi și a remis cauza Procuraturii pentru înlăturarea încălcărilor constatate. La 19 noiembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul Galinei Tüfekçi în partea privind respingerea apelului său, a reconfirmat calitatea acesteia de parte vătămată și a dispus rejudecarea cauzei în partea privind individualizarea pedepsei. La 10 iulie 2025, instanța a suspendat examinarea cauzei, ca urmare a unei excepții de neconstituționalitate ridicate de Vasile Botnari. La 5 decembrie 2025, Curtea Constituțională a declarat excepția inadmisibilă prin Decizia nr. 182. La 23 februarie 2026, Curtea de Apel Centru a admis recursul Galinei Tüfekçi, a casat parțial sentința din 2020 în latura penală și a dispus rejudecarea cauzei la prima instanță, în partea privind individualizarea pedepsei și latura civilă.

Procuratura Generală a inițiat, în februarie 2022, ancheta privind implicarea altor oficiali de rang înalt în transferul reclamanților. Investigația este în continuare în desfășurare (de mai bine de 4 ani). Potrivit informațiilor prezentate Comitetului de Miniștri, ancheta a identificat oficiali de rang înalt care au acționat în favoarea și împotriva procesului de transfer. În 2025, Procuratura i-a recunoscut ca părți vătămate pe reclamanții Sedat Hasan Karacaoğlu, Mehmet Tüfekçi și Müjdat Çelebi. În comunicarea adresată Comitetului de Miniștri la 26 ianuarie 2026, Promo-LEX și Centrul de Resurse Juridice din Moldova au atras atenția asupra duratei investigației și asupra faptului că nu au fost dispuse puneri sub învinuire. Aceleași organizații au semnalat riscul împlinirii termenului de prescripție.

Asociația Promo-LEX reprezintă interesele familiei Tüfekçi în procesul penal și urmărește executarea hotărârii Curții Europene. Organizația a luat act de restituirea dosarului către procuror.

„Familia Tüfekçi cere de ani de zile ca cei vinovați de transferul extralegal să răspundă, iar reluarea urmăririi penale poate apropia acest obiectiv. Decizia instanței deschide o cale pentru ca ancheta să avanseze față de persoanele scoase anterior de sub urmărire și față de alți posibili participanți. Ne așteptăm ca urmărirea penală să producă rezultate concrete în interiorul termenului de prescripție, pentru ca toți cei responsabili, inclusiv factorii de decizie de rang înalt, să răspundă pe măsura gravității încălcărilor constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Solicităm autorităților statului să execute pe deplin și în termenul stabilit decizia Comitetului de Miniștri, cu respectarea independenței justiției”, a declarat Vadim Vieru, avocat în cadrul Asociației Promo-LEX și reprezentant al părții vătămate în acest dosar.

Promo-LEX reamintește că, potrivit articolului 46 din Convenție, statul are obligația de a executa hotărârea Curții Europene, sub supravegherea Comitetului de Miniștri. La reuniunea din martie 2026, Comitetul a adoptat o nouă decizie în acest dosar. Comitetul a invitat autoritățile să finalizeze procedurile penale împotriva fostului director al SIS fără întârzieri suplimentare și să informeze despre rezultat. A invitat, de asemenea, autoritățile să accelereze ancheta privind oficialii de rang înalt și să prezinte rezultatele concrete obținute. Comitetul a cerut adoptarea regulamentului subcomisiei parlamentare de control asupra SIS și continuarea demersurilor diplomatice pentru situația reclamantului Yasin Özdil, care rămâne deținut în Turcia. A invitat încă o dată autoritățile să transmită, de la cel mai înalt nivel politic, un mesaj clar privind inacceptabilitatea detențiilor arbitrare și a transferurilor extralegale. Termenul stabilit pentru prezentarea informațiilor actualizate este 12 septembrie 2026.

În privința celorlalți patru reclamanți, autoritățile au confirmat că Riza Doğan, Mehmet Tüfekçi și Müjdat Çelebi au primit statut de refugiat la 27 decembrie 2023, iar Sedat Hasan Karacaoğlu a obținut drept de ședere permanentă la 9 aprilie 2025. Aceștia traversează frontiera Republicii Moldova fără restricții. Pentru Yasin Özdil, situația rămâne nerezolvată. Potrivit autorităților, transferul executării pedepsei sale poate fi inițiat doar la cererea sa ori a rudelor sale și necesită acordul ambelor state. Tot potrivit autorităților, o formă de protecție nu poate fi acordată în absența sa, întrucât cererea de azil trebuie depusă pe teritoriul Republicii Moldova sau la frontieră. Promo-LEX și CRJM au cerut autorităților să identifice soluții care să permită întoarcerea sa și acordarea unei forme de protecție.

Ca măsură de prevenire a unor abuzuri similare, Parlamentul a adoptat în 2023 o nouă Lege privind Serviciul de Informații și Securitate și o Lege privind activitatea contrainformativă și informativă externă. Cadrul prevede un mecanism de control în patru paliere asupra activității SIS și introduce garanții împotriva arbitrarului, printre care un control judiciar ulterior al măsurilor și reguli speciale pentru măsurile care vizează avocați și jurnaliști. Regulamentul subcomisiei parlamentare de control asupra SIS este în continuare în curs de elaborare. Comitetul de Miniștri a invitat autoritățile să îl adopte și să informeze despre conținutul și aplicarea lui.

Promo-LEX și CRJM au mai semnalat că două documente din dosarul penal împotriva fostului director al SIS rămân clasificate. Autoritățile au răspuns că accesul la aceste materiale este posibil prin procedura de obținere a dreptului de acces la secretul de stat. Potrivit acestora, documentele privesc tactica și metodele de lucru ale SIS, iar instanțele naționale au acces la ele.

Promo-LEX urmărește executarea hotărârii în cadrul procedurii de supraveghere a Comitetului de Miniștri și își exprimă disponibilitatea de a contribui la acest proces. Organizația solicită autorităților statului să asigure măsurile individuale și generale restante în termenul indicat de Comitet, cu respectarea independenței instanțelor și a cursului firesc al justiției.