CSJ: Încetarea procesului penal în ședința preliminară, pe motiv de împăcare a părților, nu poate avea loc

Curtea Supremă de Justiție a emis încă un aviz consultativ. Ea a explicat condițiile încetării procesului penal pe motive de nereabilitare. Avizul a fost emis la cererea judecătorului Judecătoriei Bălți, Andrian Gavdiuc. El a solicitat să fie clarificat faptul dacă încetarea procesului penal, pe motivul împăcării părților, poate avea loc în ședință preliminară.

publicat de Veronica Ciortan
vineri, 21 noiembrie 2025, 20:26
CSJ: Încetarea procesului penal în ședința preliminară, pe motiv de împăcare a părților, nu poate avea loc

Curtea Supremă a reiterat jurisprudența sa anterioară cu privire la încetarea procesului penal la etapa judecării cauzei pe motiv de expirare a termenului de prescripție. Ea a notat că aceleași reguli se aplică și în cazul împăcării, reiterând că împăcarea părților este un temei care înlătură răspunderea penală, însă aceasta nu echivalează cu nevinovăția, transmite BizLaw.MD.

Încetarea procesului penal în temeiul împăcării părților poate avea loc doar după constatarea faptului că inculpatul a comis fapta incriminată. Constatarea faptei nu poate avea loc doar în baza recunoașterii vinovăției, fiind nevoie suplimentar și confirmarea ei prin fapte și circumstanțe ce rezultă din probele existente. Cercetarea probelor, însă, conform legislației actuale, nu poate fi efectuată în ședința preliminară, ci doar la etapa cercetării judecătorești. Prin urmare, încetarea procesului penal, pe motive de nereabilitare, nu poate avea loc la etapa ședinței preliminare. Unica excepție este situația decesului inculpatului și existența acordului reprezentantului legal al defunctului de a înceta procesul penal.

Curtea Supremă a mai clarificat că împăcarea părților nu poate fi temei pentru casarea unei sentințe legale de condamnare. La faza judecării cauzei, împăcarea părților are loc de regulă în prima instanță. În instanța de apel sau recurs împăcarea poate avea loc doar în contextul examinării apelului sau recursului împotriva soluției de achitare.

Avizul consultativ poate fi accesat aici 

CSJ precizează că avizul consultativ are scopul de a ușura aplicarea legii la solicitarea judecătorilor din judecătorii și curțile de apel. Curtea Supremă a menționat un aspect de admisibilitate al solicitării de aviz consultativ. Simpla incertitudine a judecătorului la aplicarea unei norme nu este suficientă pentru a solicita avizul consultativ. Dificultatea în aplicarea normei trebuie să persiste și după efectuarea de către judecător a unei cercetări aprofundate a legislației relevante, a documentelor preparatorii pentru adoptarea legislației în cauză și a practicii judecătorești. Neonorarea acestei obligații poate duce la respingerea solicitării.

Schimbare în dosarul „Kuliok”: Procurorii modifică învinuirea lui Igor Dodon

Procurorii modifică învinuirea în dosarul „Kuliok”, în care este cercetat liderul socialiștilor, Igor Dodon. Anunțul a fost făcut la ședința de judecată din 24 septembrie, de la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit procurorului, este necesară prezența lui Dodon în instanță pentru a-i fi înmânată ordonanța privind reviziuirea învinuirii, conform legii.

Directorul Penitenciarului Pruncul rămâne în arest la domiciliu. Curtea de Apel a respins recursul procurorilor

Directorul Penitenciarului Pruncul, Eduard Timofei, cercetat pentru infracțiuni de corupție, viol și hărțuire sexuală, rămâne în arest la domiciliu. Curtea de Apel Centru a respins recursul procurorilor și a menținut decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. Informația a fost confirmată pentru IPN de purtătoarea de cuvânt a instanței de apel, Adelina Roșca.

Republica Moldova, condamnată la CEDO pentru încălcarea securității raporturilor juridice într-un litigiu privind dreptul la moștenire

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Galina Roșca și alții v. Republica Moldova. Cauza se referă la o pretinsă ingerință în dreptul de moștenire al reclamanților, cu încălcarea principiului securității raporturilor juridice, contrar Articolului 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.