Suma respectivă, echivalentă cu 1,5% din produsul intern brut al Uniunii Europene, i-ar permite Europei să mobilizeze aproximativ 300.000 de soldaţi pentru a se apăra împotriva Rusiei, arată studiul, realizat de Institutul Bruegel şi Institutul pentru Economie Mondială din Kiel. 

Studiul pledează pentru o cooperare mai strânsă şi pentru achiziţii comune remarcând faptul că, în pofida mijloacelor financiare ale Europei, coordonarea în materie de apărare în interiorul continentului european rămâne o provocare majoră pentru forţele armate naţionale. 

Majoritatea statelor europene au devenit ţinta presiunilor din partea noului preşedinte al SUA, Donald Trump, pentru a-şi spori şi mai mult capabilităţile militare. 

Conservatorul german Friedrich Merz, favorit să devină următorul cancelar al Germaniei după alegerile parlamentare din 23 februarie, a exprimat dubii despre viitoarea prezenţă a SUA în cadrul NATO, în timp ce consilierul pentru securitate naţională american Mike Waltz le-a dat ţărilor NATO termen până în iunie pentru a atinge integral ţinta de 2% din PIB reprezentând cheltuieli pentru apărare. 

Studiul realizat de institutele Bruegel şi Kiel sugerează o creştere a bugetului apărării la 4% din PIB pe an, faţă de 2% în prezent. Jumătate din acesta ar putea fi finanţat prin datorie ecomună europeană şi utilizat pentru achiziţii comune, în timp ce restul ar putea fi acoperit la nivel naţional, susţin autorii studiului. 

O altă concluzie a studiului este că Moscova şi-a sporit semnificativ capacităţile militare de la începerea războiului din Ucraina, fiind dat exemplul mobilizării a circa 700.000 de soldaţi în Ucraina şi o creştere masivă a producţiei de tancuri şi alte vehicule blindate. 

Pentru 50 de brigăzi adiţionale, Europa ar avea nevoie de 1.400 de noi tancuri şi de 2.000 de vehicule pentru infanterie, număr care ar depăşi stocurile actuale ale tuturor forţelor terestre germane, franceze, italiene şi britanice

Sursa: digi24.ro