Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a menționat în încheirea emisă că recursul depus de Viorel Morari conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei și în cererea de apel, care au fost analizate de către prima instanţă şi Curtea de Apel Chişinău, „fiind apreciate corespunzător”.

„Nu este suficientă simpla expunere a circumstanţelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum şi dezvoltarea lor.Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanţa a pronunțat o
hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greşelilor imputate Curții de Apel Chişinău şi o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chişinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu”, au argumentat judecătorii CSJ.

Morari a contestat decizia din 19 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost casată integral hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, din 18 aprilie 2022, privind anularea ordinului ex-procurorului general Alexandr Stoianoglo de încetare a raporturilor de muncă începând cu 12 august 2021, în legătură cu neexprimarea unei opțiuni asupra altei funcții de procuror pe care să o ocupe după încetarea mandatului.