Miliardarul rus care a monitorizat din spatele lui Serghei Lavrov întâlnirea de la Riad și legăturile acestuia cu Donald Trump
Dmitri Rîbolovlev, un miliardar rus care locuiește la Monaco și deține clubul de fotbal al principatului de pe Coasta de Azur, a stat în spatele negociatorilor oficiali desemnați ai Kremlinului la întâlnirea de la Riad.
Fotografiile oficiale făcute la întrevederea ruso-americană de la Riad îi prezintă în partea dreaptă pe reprezentanții liderului rus Vladimir Putin – ministrul de externe Serghei Lavrov (în prim-plan) și consilierul de politică externă de la Kremlin Iuri Ușakov, iar în partea dreaptă pe reprezentații liderului republican de la Casa Albă Donald Trump – emisarul special pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff (în prim-plan), secretarul de stat Marco Rubio (la mijloc) și consilierul pentru securitate națională Mike Waltz. În capul mesei se află reprezentanții țării gazdă, și anume ministrul de externe Faisal bin Farhan Al Saud (stânga) și consilierul pentru securitate națională Mosaad bin Mohammad Al-Aiban.
Un personaj se mai afla în sală, dar nu apare în fotografiile oficiale. Este vorba de Dmitri Rîbolovlev, un miliardar rus în vârstă de 58 de ani care locuiește la Monaco și nu este vizat de sancțiuni occidentale precum ceilalți oligarhi din cercul lui Vladimir Putin. Conform unei fotografii obținute de The Telegraph, Rîbolovlev a stat pe un scaun în spatele lui Lavrov și Ușakov.
Ziarul britanic menționează că nu știe în ce calitate se afla miliardarul rus la întâlnirea ruso-americană. Totuși, se știe că Rîbolovlev a făcut cel puțin o tranzacție cu Trump. Mai exact, el i-a dat 95 de milioane de dolari în 2008 lui Trump pentru palatul Maison de L’Amitié (Casa Prieteniei) din Palm Beach – o sumă record la acea vreme pentru piața imobiliară din Florida. Această tranzacție i-a permis lui Donald Trump să obțină un profit imens, mai ales că el cumpărase palatul cu patru ani mai devreme pentru 41,3 milioane de dolari.
Născut la Perm, în zona Munților Ural, Dmitri Rîbolovlev s-a îmbogățit în timpul privatizărilor nebuloase de la începutul deceniului 1990-2000 din Rusia, când a preluat controlul asupra Uralkal, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte cu potasiu din lume. În 2011, Rîbolovlev și-a cedat acțiunile din Uralkal oligarhului Suleiman Kerimov pentru 5 miliarde de dolari și s-a mutat din Elveția la Monaco, unde a cumpărat clubul local de fotbal, a început să investească în pictură și să facă tranzacții imobiliare extravagante, cum ar fi achiziționarea casei din Hawaii a actorului Will Smith pentru 20 de milioane de dolari.
Surse citate de The Moscow Times spun că Lavrov și Ușakov au primit instrucțiuni să arate „prietenie maximă” față de delegația americană, dar mai ales față de Donald Trump.
Echipa rusă de negociatori urmează să se extindă în funcție de avansarea discuțiilor, printre posibilii oameni menționați în întâlnirile viitoare fiind șeful serviciului de spionaj extern, Serghei Narîșkin (pentru aspecte de antiterorism și chiar cooperare în domeniul informațiilor), viceministrul de externe Serghei Riabkov (pentru așa-zisa stabilitate strategică) și reprezentantul pentru Orientul Mijlociu Mihail Bogdanov.
Sursa: libertatea.ro
Netanyahu pierde majoritatea parlamentară în Israel. Rezultatele alegerilor deschid calea unor negocieri dificile pentru formarea noului guvern
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și aliații săi au pierdut majoritatea în Parlament, potrivit rezultatelor finale ale alegerilor legislative desfășurate pe 27 octombrie, relatează Associated Press.
Una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, în flăcări, după un atac ucrainean cu drone
Un incendiu de proporții a izbucnit în noaptea de 29 spre 30 octombrie la rafinăria de petrol Novokuibîșevsk din regiunea rusă Samara, în urma unui atac aerian coordonat cu drone kamikaze ucrainene, relatează The Kyiv Independent.
Una dintre ultimele publicații independente din Rusia se închide definitiv, după decenii de activitate: „Societatea rusă este distrusă sistematic”
Publicația independentă rusă Novaya Gazeta a anunțat că își va înceta definitiv activitatea în noiembrie 2026, invocând presiunile tot mai intense exercitate de autoritățile ruse, pierderea sediului redacției și blocarea surselor de finanțare, relatează The Guardian.