Șefa statului a precizat că autoritățile întreprind măsuri pentru reintegrarea economică a regiunii transnistrene și se consultă cu Uniunea Europeană și statele membre pentru identificarea unei soluții pașnice, transmite independent.md.

„Suntem foarte angajați în identificarea unei soluții pașnice, însă cel mai mare impediment rămâne prezența ilegală a trupelor ruse. Trebuie să soluționăm această problemă pentru a putea începe procesul de reglementare politică a conflictului. Lucrăm în acest sens, ne consultăm cu Uniunea Europeană și colaborăm cu statele membre”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a menționat că situația din regiunea transnistreană s-a schimbat după începutul războiului din Ucraina, în special din cauza înrăutățirii situației economice și a reducerii sprijinului oferit de Rusia. În aceste condiții, tot mai mulți locuitori ai regiunii vin pe malul drept al Nistrului pentru a munci și a obține cetățenia Republicii Moldova.

„Tot mai mulți oameni vin în restul Republicii Moldova pentru a munci și pentru a obține cetățenia Republicii Moldova, deoarece consideră că este mai sigur să fie cetățeni ai Republicii Moldova decât ai Rusiei sau ai așa-numitei regiuni transnistrene”, a afirmat șefa statului.

Referindu-se la posibilitatea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană fără soluționarea prealabilă a conflictului transnistrean și a situației din Găgăuzia, Maia Sandu a subliniat că cele două regiuni au particularități diferite. În opinia sa, Găgăuzia nu poate determina decizia întregii țări privind integrarea europeană.

Președinta a explicat că nivelul mai redus de susținere a integrării europene în autonomie este influențat de propaganda rusă. Autoritățile depun eforturi pentru a-i ajuta pe locuitori să-și păstreze limba, cultura și identitatea, iar tinerii și oamenii de afaceri înțeleg tot mai bine avantajele apartenenței Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În interviu, Maia Sandu a vorbit și despre deteriorarea relațiilor cu Federația Rusă, pe care a calificat-o drept o evoluție inevitabilă după declanșarea războiului împotriva Ucrainei. Ea a amintit că, la mai puțin de o lună după vizita la Chișinău, în august 2021, a lui Dmitri Kozak, adjunctul de atunci al șefului administrației prezidențiale ruse, Republica Moldova s-a confruntat cu un nou episod de șantaj energetic din partea Moscovei.

Șefa statului a afirmat că Republica Moldova nu poate susține agresiunea rusă și trebuie să fie de partea Ucrainei și a ordinii internaționale bazate pe reguli. Totodată, ea a atras atenția asupra războiului hibrid purtat de Rusia împotriva țării noastre, despre care a spus că urmărește subminarea suveranității și preluarea controlului asupra Republicii Moldova.

„Rusia nu respectă suveranitatea Republicii Moldova, deoarece dorește să controleze țara noastră și să o folosească împotriva Ucrainei”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a subliniat că Republica Moldova are o frontieră de aproximativ 1.200 de kilometri cu Ucraina, iar instalarea unui guvern controlat de Rusia la Chișinău ar fi putut crea riscuri suplimentare pentru securitatea statului vecin. În acest context, menținerea suveranității și prevenirea ingerințelor rusești în procesele interne ale țării contribuie, potrivit șefei statului, la stabilitatea întregii regiuni.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat că sprijinul acordat Ucrainei este esențial nu doar pentru apărarea suveranității acestei țări, ci și pentru menținerea păcii și securității în regiune. Șefa statului a afirmat că, dacă agresiunea Rusiei nu va fi oprită, amenințarea se va extinde și asupra altor state, inclusiv asupra Republicii Moldova.