Jumătate de miliard de dolari și acces la resursele naturale: prețul cerut de Trump pentru acordarea de garanții de securitate Ucrainei
Preşedintele Donald Trump a declarat într-o discuţie pe care a avut-o vineri cu „The New York Post” că doreşte să încheie un acord de 500 de milioane de dolari cu preşedintele Volodimir Zelenski pentru a avea acces la minereurile rare şi la depozitele de gaz din Ucraina, în schimbul unor garanţii de securitate pe care SUA le-ar da într-o potenţială soluţie de pace la războiul în curs.
Într-un interviu acordat vineri agenţiei Reuters, preşedintele Zelenski i-a oferit lui Trump un parteneriat - minerale rare în schimbul securităţii - şi a spus că ar dori să discute cu preşedintele american înainte ca acesta să vorbească cu Vladimir Putin.
Ucraina, care doreşte continuarea sprijinului SUA în războiul său cu Rusia, aşteaptă cu nerăbdare o vizită în această lună a trimisului special al lui Trump pentru regiune, Keith Kellogg, potrivit şefului de cabinet al lui Zelenski, Andrii Iermak. Iermak a vorbit cu Kellogg despre subiecte care includ situaţia de pe câmpul de luptă, siguranţa civililor ucraineni şi întâlnirile de la Conferinţa anuală de securitate de la Munchen de la sfârşitul acestei luni.
De asemenea, în interviul pentru Reuters, Zelenski a dezvăluit că Kievul şi Casa Albă discută despre ideea de a utiliza vastele depozite subterane de gaze ale Ucrainei pentru a stoca gaz natural lichefiat din SUA.
Donald Trump declarase la începutul săptămânii că doreşte să negocieze un „acord” cu Ucraina astfel încât Kievul să ofere în schimbul ajutorului american o „garanţie” în privinţa pământurilor sale rare. Ideea nu este nouă şi vine chiar de la Kiev. Într-un plan de pace prezentat în octombrie anul trecut, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski propusese, fără a menţiona în mod explicit pământurile rare, un „acord special” cu partenerii ţării sale, care să permită „protecţia comună” şi „exploatarea comună a resurselor strategice ale ţării sale”. El a dat ca exemplu „uraniul, titanul, litiul, grafitul şi alte resurse strategice valoroase”.
„Încercăm să găsim un acord cu Ucraina prin care să-şi pună pământurile rare şi alte lucruri drept garanţie în schimbul a ceea ce le oferim”, a declarat luni preşedintele american în timpul unei discuţii cu jurnaliştii în Biroul Oval. „Vreţi ca Ucraina să dea pământurile sale rare Statelor Unite?”, l-a întrebat un reporter. „Da”, a răspuns Donald Trump, „vreau asigurări cu privire la pământurile rare”.
Ucraina şi-a reglat rapid abordarea politicii externe pentru a se alinia la viziunea tranzacţională asupra lumii prezentată de noul şef al Casei Albe, cel mai important aliat al Ucrainei. Zelenski a subliniat însă că Kievul nu propune „cedarea” resurselor sale, ci oferirea unui parteneriat reciproc avantajos pentru dezvoltarea comună. „Americanii au ajutat cel mai mult şi, prin urmare, americanii ar trebui să câştige cel mai mult. Ei ar trebui să aibă această prioritate şi o vor avea. Aş dori, de asemenea, să vorbesc despre acest lucru cu preşedintele Trump”, a declarat Zelenski vineri în interviul pentru Reuters.
sursa: news.ro
Netanyahu pierde majoritatea parlamentară în Israel. Rezultatele alegerilor deschid calea unor negocieri dificile pentru formarea noului guvern
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și aliații săi au pierdut majoritatea în Parlament, potrivit rezultatelor finale ale alegerilor legislative desfășurate pe 27 octombrie, relatează Associated Press.
Una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, în flăcări, după un atac ucrainean cu drone
Un incendiu de proporții a izbucnit în noaptea de 29 spre 30 octombrie la rafinăria de petrol Novokuibîșevsk din regiunea rusă Samara, în urma unui atac aerian coordonat cu drone kamikaze ucrainene, relatează The Kyiv Independent.
Una dintre ultimele publicații independente din Rusia se închide definitiv, după decenii de activitate: „Societatea rusă este distrusă sistematic”
Publicația independentă rusă Novaya Gazeta a anunțat că își va înceta definitiv activitatea în noiembrie 2026, invocând presiunile tot mai intense exercitate de autoritățile ruse, pierderea sediului redacției și blocarea surselor de finanțare, relatează The Guardian.