Milorad Dodik, liderul apropiat de Kremlin al sârbilor bosniaci, a fost condamnat la un an de închisoare și restrângerea drepturilor politice
Liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a fost condamnat miercuri la un an de închisoare și șase ani de interdicție de exercitare a unei funcții publice într-un proces în care a fost judecat pentru nerespectarea deciziilor luate de Înaltul Reprezentant numit de comunitatea internațională, transmit agențiile AFP și Reuters.
„Tribunalul l-a condamnat pe acuzatul Milorad Dodik la un an de închisoare, precum și la o măsură de securitate constând în a-i interzice să exercite funcția de președinte al Republicii Srpska (entitatea sârbă a Bosniei) timp de șase ani”, a comunicat Curtea Bosniei-Herțegovina.
Milorad Dodik a fost acuzat că a promulgat în iulie 2023, în calitatea sa de președinte al Republicii Srpska, două legi care fuseseră anulate de Christian Schmidt, Înaltul Reprezentant.
Legile prevedeau ca hotărârile Curții Constituționale bosniace și deciziile Înaltului Reprezentant să nu mai fie respectate în Republika Srpska.
Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, împreună cu Biroul Înaltului Reprezentant (OHR) din țară, sunt instituții create în 1995, imediat după semnarea Acordului de la Dayton care a pus capăt războiului bosniac din perioada 1992–1995. Scopul Înaltului Reprezentant și al OHR este de a supraveghea implementarea civilă a acordului.
Până în prezent, toți Înalții Reprezentanți numiți au provenit din țări ale Uniunii Europene, iar adjuncții lor principali au fost, de obicei, din Statele Unite.
Procurorii ceruseră o pedeapsă mai mare pentru Dodik
La proces, procurorul Nedim Cosic a acuzat o infracțiune „cu premeditare” și a cerut ca „pedeapsa pronunțată să fie apropiată de cea maximă” prevăzută, de cinci ani, însoțită de o interdicție de a exercita o funcție publică timp de zece ani.
Avocatul lui Dodik, Goran Bubic, a denunțat un proces „politic”, ce are ca „obiectiv clar eliminarea președintelui Dodik din viața politică”, și a cerut achitarea lui.
Dodik, liderul sârbilor bosniaci de aproape două decenii și un apropiat al Kremlinului, denunță constant puterile lui Schmidt, un politician german numit în funcție în 2021.
Procurorul ceruse pedeapsa maximă și pentru Milos Lukic, directorul Jurnalului Oficial care a publicat cele două legi incriminate, însă, potrivit agenției HINA, acesta a fost achitat.
Condamnarea nu e definitivă
Atât apărarea lui Dodik, cât și procurorii au dreptul de a face apel în termen de două săptămâni, iar efectele juridice și politice nu vor intra în vigoare până la pronunțarea verdictului final.
Potrivit legii penale, bosniacii pot plăti o amendă în loc de a executa pedeapsa în detenție dacă aceasta nu este mai mare de un an.
„Nu este niciun motiv de îngrijorare. Am învățat să fac față unor lucruri mult mai dificile”, le-a spus Dodik susținătorilor săi la Banja Luka.
Verdictul de miercuri ar putea declanșa o criză în Bosnia, care a trecut printr-un conflict etnic sângeros în anii 1990 și este divizată de atunci în două entități autonome, Republika Sprska și Federația Croato-Musulmană, legate printr-un guvern central.
Sursa: hotnews.ro
Netanyahu pierde majoritatea parlamentară în Israel. Rezultatele alegerilor deschid calea unor negocieri dificile pentru formarea noului guvern
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și aliații săi au pierdut majoritatea în Parlament, potrivit rezultatelor finale ale alegerilor legislative desfășurate pe 27 octombrie, relatează Associated Press.
Una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, în flăcări, după un atac ucrainean cu drone
Un incendiu de proporții a izbucnit în noaptea de 29 spre 30 octombrie la rafinăria de petrol Novokuibîșevsk din regiunea rusă Samara, în urma unui atac aerian coordonat cu drone kamikaze ucrainene, relatează The Kyiv Independent.
Una dintre ultimele publicații independente din Rusia se închide definitiv, după decenii de activitate: „Societatea rusă este distrusă sistematic”
Publicația independentă rusă Novaya Gazeta a anunțat că își va înceta definitiv activitatea în noiembrie 2026, invocând presiunile tot mai intense exercitate de autoritățile ruse, pierderea sediului redacției și blocarea surselor de finanțare, relatează The Guardian.