Potrivit autorilor, proiectul de lege a fost elaborat în scopul creării cadrului legal necesar pentru implementarea mecanismului european de divulgare și păstrare transfrontalieră a probelor electronice în cadrul procedurilor penale, numit pe scurt mecanismul e-evidence. Acest mecanism la nivel UE este stabilit prin Regulamentului 2023/1543 privind ordinele europene de divulgare a probelor electronice și ordinele europene de păstrare a probelor electronice în cadrul procedurilor penale și pentru executarea pedepselor privative de libertate în urma unor proceduri penale, scrie bizlaw.md.

Din aceste considerente proiectul introduce un mecanism de obținere a probelor electronice de la furnizorii de servicii care nu își au sediul pe teritoriul Republicii Moldova în Titlul IV a CPP, după Secțiunea 5 – care reglementează măsurile speciale de investigații. Astfel, CPP se completează cu Secțiunea 5¹ Obținerea probelor electronice de la furnizorii de servicii care nu își au sediul pe teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, noțiunea de probe electronice este construită din 4 elemente:

- sunt date privind abonații, date necesare pentru identificarea utilizatorului, date privind traficul și date referitoare la conținut;

- datele sunt stocate de un furnizor de servicii care nu își are sediul în RM, sau sunt stocate în numele acestuia;

- datele sunt stocate în format electronic;

- au fost solicitate prin intermediul unui act procedural de divulgare sau păstrare a acestora.

Fiecare categorie de date prevăzute de noțiunea de probe electronice vor fi definite în Legea nr. 72/2025 privind comunicațiile electronice.

Documentul mai prevede că, divulgarea și păstrarea probelor electronice se dispune de către procuror sau ofițerul de urmărire penală. Așa cum prevede și art. 1 alin. (2) din Regulament, se asigură posibilitatea ca această acțiune să fie dispusă și la cererea părții apărării. Această prevedere asigură dreptul la apărare și dreptul la egalitatea armelor a părții apărării.

Divulgarea sau păstrarea probelor electronice trebuie să întrunească următoarele condiții pentru a putea fi dispuse:

- este pornită urmărirea penală cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave;

- acțiunea să fie necesară și proporțională cu restrângerea drepturilor și libertăților persoanei;

- pe altă cale este imposibilă realizarea scopului penal și/sau poate fi prejudiciată considerabil activitatea de administrare a probelor;

- persoana are calitatea de bănuit, învinuit, sau există probe că persoana fie contribuie la pregătirea sau la săvârșirea infracțiunii, fie primește ori transmite bani, bunuri sau informații pertinente pentru cauza penală.

Ținând cont de caracterul intruziv al acțiunii și de necesitatea garantării drepturilor fundamentale ale persoanei, acțiunea de divulgare sau de păstrare a probelor electronice este condiționată de obținerea unei autorizări prealabile. Astfel, competența de autorizare este partajată în felul următor:

- Păstrarea tuturor categoriilor de probe electronice – se autorizează de către procuror;

- Divulgarea datelor privind abonații și a datelor necesare identificării – se autorizează de procuror;

- Divulgarea datelor prind traficul și a datelor referitoare la conținut – se autorizează de către judecătorul de instrucție.

Autorii proiectului susțin că, criteriul acestei delimitări de competențe rezidă în natura și caracterul datelor solicitate, fiind aplicat principiul proporționalității între gradul de afectare a vieții private și nivelul de control judiciar instituit.

Astfel, păstrarea tuturor categoriilor de date (privind abonații, date necesare pentru identificarea utilizatorului, date privind traficul și date referitoare la conținut) este dată în competența procurorului, deoarece această măsură are un caracter provizoriu și conservator, menit exclusiv să prevină alterarea sau ștergerea informațiilor. Ea nu implică un acces nemijlocit la conținutul comunicărilor și nu produce o ingerință semnificativă în drepturile persoanei, datele fiind doar indisponibilizate în vederea unei eventuale valorificări ulterioare. Totodată, se face o excepție de la regula generală referitor la necesitatea pornirii urmăririi penale cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave și se stabilește că păstrarea probelor electronice poate fi dispusă pentru toate categoriile de infracțiuni.

În schimb, divulgarea datelor constituie o ingerință directă și mult mai intensă în sfera privată, fapt ce impune o ierarhizare a garanțiilor procesuale în funcție de sensibilitatea informațiilor:

Datele privind abonații și cele necesare identificării utilizatorului prezintă un grad mai redus de sensibilitate, întrucât acestea vizează elemente pur formale de identitate (nume, prenume, adresă, ID-ul utilizatorului). Aceste date nu divulgă aspecte intime din viața privată sau din interacțiunile acesteia. Din aceste considerente autorizarea divulgării acestor date a fost atribuită procurorului. La acest alineat, se face excepția de la regula generală referitor la necesitatea pornirii urmăririi penale cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave și se stabilește că divulgarea datelor menționate la acest alineat poate fi dispusă pentru toate categoriile de infracțiuni.

La polul opus, datele privind traficul și cele referitoare la conținut au un caracter înalt de sensibilitate. Datele de trafic (destinatarii, momentele comunicării, localizarea) și cele de conținut (mesaje, fișiere transmise) permit reconstituirea fidelă a vieții private, a hărții relaționale, a convingerilor și a obiceiurilor zilnice ale individului. Având în vedere riscul major de intruziune în dreptul la secretul corespondenței și la viață privată (protejate de art. 8 din CEDO), se impune un standard de protecție maxim, controlul fiind încredințat unei autorități judiciare independente și imparțiale — judecătorului de instrucție.

Totodată, se introduce o excepție de la regula autorizării judiciare prealabile pentru divulgarea datelor de trafic și de conținut. Acest mecanism presupune autorizarea prealabilă prin ordonanța motivată a procurorului, doar dacă există riscul de punere în pericol iminent viața, sănătatea sau securitatea persoanelor, iar obținerea încheierii judecătorului de instrucție nu poate fi obținută.

De asemenea, se instituie o demarcație clară a categoriilor de probe electronice ce pot fi solicitate, în funcție de jurisdicția în care este stabilit furnizorul de servicii (în interiorul sau în afara Uniunii Europene). Această distincție este direct determinată de limitele și posibilitățile oferite de cele două instrumente internaționale, Regulamentul 2023/1543 și Protocolul Adițional 2.

Legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.