El a susținut că nu a putut participa la ședința CSM, nu a fost audiat, procedura nu a fost contradictorie, iar hotărârea CSM nu a fost motivată. În plus, bazându-se pe Articolul 13 coroborat cu Articolul 6 din Convenție, reclamantul s-a plâns de lipsa unui control judiciar suficient și a unui recurs efectiv. În baza Articolului 8 din Convenție, el s-a plâns că transferul său de la Curtea Supremă de Justiție la o instanță inferioară a constituit o ingerință în viața sa privată și profesională, notează bizlaw.md.

După comunicarea cererii, Agentul guvernamental a solicitat redeschiderea procedurii interne. Prin decizia din din 22 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a admis cererea de revizuire, a recunoscut încălcarea Articolelor 6 § 1 și 13 din Convenție, din cauza lipsei unui control judiciar suficient, precum și încălcarea Articolului 8 din Convenție, constatând că transferul reclamantului constituise o ingerință în viața sa privată și profesională. Totodată, instanța supremă a casat propria decizie din 19 decembrie 2012, a trimis cauza spre rejudecare și a acordat reclamantului 4.950 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 850 de euro pentru costuri și cheltuieli.

În urma rejudecării, la 19 mai 2022, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea CSM din 20 noiembrie 2012, constatând că aceasta nu avea bază legală, nu era suficient motivată, iar participarea reclamantului la ședința CSM nu fusese asigurată în mod corespunzător. La 19 februarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a respins ca tardiv recursul declarat de CSM împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2022.

Curtea a reținut că, în urma redeschiderii procedurii interne, reclamantul obținuse câștig de cauză în litigiul cu CSM, iar decizia prin care fusese invitat să accepte transferul la o instanță inferioară sau să demisioneze fusese anulată. Curtea Supremă de Justiție recunoscuse încălcarea drepturilor reclamantului garantate de Articolele 6 § 1, 8 și 13 din Convenție și îi acordase despăgubiri, al căror cuantum Curtea l-a considerat comparabil cu sumele acordate în cauze similare. În plus, Curtea a observat că reclamantul demisionase după atingerea limitei de vârstă și nu invocase consecințe negative persistente.

Având în vedere aceste împrejurări, Curtea a considerat că reclamantul beneficiase de o reparație adecvată și suficientă și că litigiul fusese soluționat, în sensul Articolului 37 § 1 (b) din Convenție. În absența oricăror circumstanțe speciale cu privire la respectarea drepturilor garantate de Convenție sau de Protocoalele sale, Curtea a radiat cererea de pe rol.

Rezumatul deciziei a fost efectuat de către Direcția agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova.