STUDIU: Moldova pierde lucrători, dar importă tot mai multă forță de muncă. De ce?
Republica Moldova se confruntă cu un paradox pe piața muncii: în timp ce mii de cetățeni pleacă peste hotare în căutarea unor salarii mai bune, tot mai mulți angajatori locali recrutează lucrători din străinătate. Numărul documentărilor acordate cetățenilor străini în scop de muncă a crescut de peste trei ori în ultimii cinci ani, arată o cercetare realizată de Ina Vîrtosu și prezentată de Mișcarea Civică „Construim înCREDere!”.
Potrivit cercetării, numărul documentărilor acordate cetățenilor străini a crescut de la 1.305 în 2020 la 4.063 în 2025. Tendința se menține și în 2026: doar în primul semestru au fost înregistrate 3.918 astfel de acordări. În paralel, a crescut și numărul companiilor care angajează cetățeni străini. Dacă în 2020 erau 615 persoane juridice care recrutau muncitori din afara țării, în 2025 numărul acestora a ajuns la 1.050, scrie realitatea.md.
Autorii cercetării atrag însă atenția că deficitul de personal nu înseamnă neapărat că Republica Moldova nu dispune de oameni care ar putea ocupa locurile vacante. Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2025, aproximativ 58.000 de persoane din afara forței de muncă declarau că doresc să lucreze, iar peste 40.500 dintre acestea erau disponibile pentru angajare.
Un exemplu este domeniul transporturilor. În 2025, pentru ocupația de conducător auto au fost raportate 1.996 de locuri vacante, în timp ce 660 de șomeri erau înregistrați în aceeași ocupație. Cercetarea pune în discuție și nivelul salariilor și condițiile de muncă oferite de angajatori. În 2026, pragul salarial minim stabilit pentru lucrătorii imigranți este de 8.700 de lei. Autorii avertizează asupra riscului ca recrutarea din străinătate să devină o soluție mai comodă decât majorarea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajații locali.
O altă problemă identificată ține de cadrul legislativ. Noua Lege nr. 66/2026, care va intra în vigoare la 1 iunie 2027, nu prevede o verificare substanțială obligatorie a disponibilității forței de muncă autohtone înainte ca angajatorii să poată recruta personal din străinătate.
În acest context, cercetarea propune verificarea reală a deficitului de personal înainte de recrutarea externă, stabilirea unor criterii salariale adaptate sectoarelor economice, monitorizarea șederii lucrătorilor străini și stimularea angajării cetățenilor Republicii Moldova.
Autorii subliniază că importul de forță de muncă poate fi justificat economic, însă nu trebuie să înlocuiască investițiile în salarii competitive, formarea profesională și păstrarea angajaților în țară.
Pasagerii care reclamă zboruri întârziate sau anulate, avertizați că petițiile redactate cu AI pot conține articole de lege inexistente
Pasagerii care depun reclamații pentru zboruri întârziate, anulate sau refuz la îmbarcare sunt îndemnați să verifice prevederile legale incluse în petiții, mai ales dacă acestea au fost redactate cu ajutorul inteligenței artificiale. Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC) spune că a recepționat solicitări care conțin trimiteri la articole de lege inexistente sau neactualizate.
Zece grădinițe din Chișinău vor avea terenuri de sport noi
Zece grădinițe din sectorul Centru al capitalei vor avea terenuri de sport noi, care sunt amenajate în curțile instituțiilor. Potrivit Primăriei Chișinău, lucrările se află în plină desfășurare. Proiectul vizează grădinițele nr. 6, 7, 53, 55, 59, 73, 78, 92, 156 și 226.
Plugaru le reproșează bugetarilor că transformau concediile în bani – Guvernul taie zilele suplimentare, dar achită 192,4 milioane de lei pentru cele nefolosite
Angajații din sectorul public ar fi folosit concediile suplimentare nu pentru odihnă, ci pentru a obține bani în plus la salariu. Cel puțin aceasta este justificarea ministrului Muncii, Natalia Plugaru, pentru eliminarea unor zile suplimentare de concediu. Oficiala susține că salariații acumulau zilele libere în loc să se odihnească și transformau acest drept într-o sursă de venit suplimentar.