Aproape 50.000 de persoane au intrat în Ceuta în 24 de ore, ceea ce reprezintă mai mult de jumătate din populaţia oraşului. Extrema dreaptă din Franţa şi Italia cere reinstituirea controlului la graniţe

Ministerul de Interne al Spaniei a anunţat vineri că estimează că peste 49.000 de persoane au intrat în Ceuta, înotând sau pe jos, în ultimele 24 de ore, un număr uriaş, ce depăşeşte cu mult bilanţul de 10.000 de persoane care au intrat pe teritoriul spaniol în timpul crizei de la graniţă din 2021, relatează The Guardian.

publicat de Vadim Ungureanu
vineri, 31 iulie 2026, 20:59
Migranți

Acea trecere în masă avusese loc pe fondul tensiunilor accentuate dintre Madrid şi Rabat, ca urmare a deciziei Spaniei de a permite unui lider al mişcării de independenţă din Sahara Occidentală să fie tratat pentru Covid-19 în Spania.

Pentru a oferi o perspectivă, populaţia din Ceuta este de aproximativ 85.000 de locuitori, notează The Guardian.

Prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez, a plecat vineri dimineaţă spre Ceuta, unde este aşteptat să viziteze punctul de frontieră Tarajal şi să se adreseze presei în jurul prânzului, ora locală.

Deplasarea premierului vine şi în contextul în care opoziţia spaniolă îi cere lui Sánchez să "apere securitatea naţională". Partidul Popular (PP), din opoziţie, îi cere lui Sánchez să dea un răspuns rapid şi ferm, afirmând că micile întăriri militare şi de poliţie anunţate joi seară sunt insuficiente.

"Oamenii au continuat să sosească în Ceuta pe tot parcursul nopţii, iar cei aflaţi la faţa locului descriu un oraş ocupat, fără ca măsuri suficiente să fie luate pentru a împiedica acest lucru", a postat pe X liderul PP, Alberto Núñez Feijóo. "Şi în Melilla au intrat aproximativ 400 de imigranţi ilegali. Insist că Sánchez trebuie să apere securitatea noastră naţională, integritatea noastră teritorială şi convieţuirea noastră. În calitate de prim-ministru, el dispune de instrumente şi mijloace, iar tot ce mai rămâne de făcut este să dea ordinele. La fel de grav ca ceea ce se întâmplă este şi faptul că Guvernul reacţionează cu această slăbiciune. Întreaga Spanie este alături de Ceuta şi Melilla", a transmis liderul PP, în timp ce partidul de extremă dreapta, Vox, a calificat afluxul drept "o invazie".

Apeluri similare de la dreapta eşichierului politic au venit şi din Franţa, unde criza din Spania a stârnit reacţii puternice.

"Confruntată cu afluxul masiv şi coordonat de migranţi în Spania, încurajat de guvernul spaniol, Franţa trebuie să întărească fără întârziere controalele la frontierele sale. Iar în 2027, vom pune capăt acestei nebunii, rezervând libera circulaţie în spaţiul Schengen doar cetăţenilor UE", a declarat Marine Le Pen, candidata RN (extrema dreaptă) la alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Dar şi fostul prim-ministru Michel Barnier a adoptat un ton destul de similar. "Uniunea Europeană dispune acum de un instrument esenţial graţie progreselor realizate de PPE în Parlamentul European cu noua directivă privind returnarea. Este timpul să trecem de la texte la acţiune: orice persoană aflată în situaţie neregulamentară care nu are dreptul să rămână trebuie returnată în mod efectiv. Franţa nu poate suporta consecinţele opţiunilor vecinilor săi în materie de migraţie. Dacă un stat membru ia decizii care creează un factor de atracţie pentru migraţie, trebuie să putem să ne protejăm imediat frontierele, în special cu Spania", a scris Barnier referindu-se la măsura de regularizare a situaţiei imigranţilor ilegali luată de Madrid luna trecută.

"Controlul imigraţiei este o condiţie a suveranităţii, a securităţii şi a încrederii între statele europene. Regulile există: ele trebuie aplicate cu fermitate, în interesul Franţei şi al Europei", a punctat Barnier.

La scurt timp, ministrul francez de interne, Laurent Nuñez, a declarat că guvernul ia măsuri. Într-o postare pe X, acesta a anunţat: "Ca răspuns la situaţia observată în enclava Ceuta, am dat instrucţiuni încă de aseară să se întărească imediat controalele la graniţa cu Spania. În plus, activez Forţa de Intervenţie Rapidă la Frontieră pentru verificări aprofundate".

Sursa: news.ro

6.000 de angajați Audi au ieșit să protesteze în Germania, după ce au aflat că 100.000 de lucrători ar putea fi concediați

Aproximativ 6.000 de angajați ai uzinei Audi din Neckarsulm, situată în landul Baden-Württemberg, Germania, au protestat pe 29 iulie împotriva unei posibile închideri a fabricii. Muncitorii au cerut claritate imediată și alocări de producție pe termen lung din partea Grupului Volkswagen, în contextul unor restructurări interne propuse care au generat îngrijorare în întreaga industrie auto europeană.