Dacă Rusia reușește să creeze un imperiu, „următoarele ținte vor fi Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria”, avertizează șeful spionajului ucrainean
Rusia nu se vede pe sine ca o federație, ci ca pe un imperiu, a declarat șeful Direcției principale de informații a Ucrainei (GUR), general-locotenent Kirilo Budanov, în cadrul conferinței YES organizată la Kiev pe 24 februarie, ziua în care s-au împlinit trei ani de la invazia rusă.
„Imperiul spre care înclină actuala conducere a Federației Ruse este modelat după Uniunea Sovietică – dar cu țările Pactului de la Varșovia”, a declarat Budanov. „Imaginați-vă cel mai rău scenariu și, totuși, s-a întâmplat ca trei țări să se unească într-una singură, chiar dacă acest lucru este aproape imposibil”, a adăugat el.
Potrivit șefului spionajului ucrainean, dacă Rusia reușește să creeze un imperiu, următoarele sale ținte vor fi Polonia, Republica Cehă, Ungaria și Bulgaria.
„Următoarea va fi Polonia, vă spun asta direct. Și nu trebuie să vă temeți; trebuie doar să fiți conștienți”, a afirmat Kirilo Budanov.
„După aceea, vor fi Republica Cehă, Ungaria și Bulgaria – toate vor intra sub control (n.r. rusesc). Pentru țările din fostul Pact de la Varșovia, acesta este minimul necesar pentru formarea unui imperiu, iar apoi, cine știe ce ar putea urma”, a continuat el.
Înființat în 1955, Pactul de la Varșovia a fost o alianță politică și militară între Uniunea Sovietică și mai multe țări est-europene. Membrii inițiali ai Organizației Tratatului de la Varșovia au fost Uniunea Sovietică, Albania, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, Bulgaria, România și Republica Democrată Germană (Germania). Pactul a fost dizolvat în 1991.
Rusia „are nevoie de o pauză”
Budanov mai spune, referitor la război, că Rusia „înțelege că este nerealist să își atingă rapid obiectivul strategic”. El recunoaște că nu este adevărat să afirmi că „Rusia eșuează în toate”, fiindcă avansează, „dar acest progres este insuficient pentru a-și atinge rapid obiectivul strategic”.
Rusia are nevoie în prezent de o pauză pentru a-și recăpăta forțele, mai spune Budanov. „Și apoi vor avea o fereastră de oportunitate pentru a-și atinge obiectivul strategic”.
Oficialul ucrainean explică: „Faptul că ei declară că obiectivul lor este ocuparea completă a Donbasului, a regiunilor Herson și Zaporijia și menținerea controlului asupra Republicii Autonome Crimeea, ocupată temporar, nu reprezintă întreaga imagine. Ei au nevoie de mult mai mult. Este pur și simplu imposibil să se realizeze acest lucru doar prin război, și acesta este un fapt. Prin urmare, este necesară o pauză”.
Declarațiile lui Budanov au fost făcute luni, în aceeași zi în care liderii țărilor nordice și baltice s-au angajat să sporească ajutorul militar acordat Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește instruirea soldaților și armamentul. Tot luni, președintele francez, Emmanual Macron, a discutat cu Donald Trump despre un posibil armistițiu între Ucraina și Rusia și rolul Europei în acesta. În aceeași zi, Trump a declarat că poartă „discuții solide” cu omologul său rus, Vladimir Putin, în ceea ce privește soluționarea conflictului din Ucraina, dar și în privința unor acorduri economice „majore”.
Sursa: hotnews.ro
Netanyahu pierde majoritatea parlamentară în Israel. Rezultatele alegerilor deschid calea unor negocieri dificile pentru formarea noului guvern
Premierul israelian Benjamin Netanyahu și aliații săi au pierdut majoritatea în Parlament, potrivit rezultatelor finale ale alegerilor legislative desfășurate pe 27 octombrie, relatează Associated Press.
Una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, în flăcări, după un atac ucrainean cu drone
Un incendiu de proporții a izbucnit în noaptea de 29 spre 30 octombrie la rafinăria de petrol Novokuibîșevsk din regiunea rusă Samara, în urma unui atac aerian coordonat cu drone kamikaze ucrainene, relatează The Kyiv Independent.
Una dintre ultimele publicații independente din Rusia se închide definitiv, după decenii de activitate: „Societatea rusă este distrusă sistematic”
Publicația independentă rusă Novaya Gazeta a anunțat că își va înceta definitiv activitatea în noiembrie 2026, invocând presiunile tot mai intense exercitate de autoritățile ruse, pierderea sediului redacției și blocarea surselor de finanțare, relatează The Guardian.