Alegerile parlamentare - care vor avea loc în perioada 18-20 septembrie - vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 şi abia al doilea scrutin la nivel naţional după alegerile prezidenţiale din 2024, în urma cărora Putin a fost reales.

Votul urmează să aibă loc şi în zonele din Ucraina ocupate de armata rusă.

Unii ruşi s-au săturat de stagnarea economică şi de intensificarea atacurilor de represalii ale Ucrainei, iar în anumite cercuri există temerea că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea ordona o mobilizare în masă a unor noi soldaţi după alegeri.

Războiul a provocat moartea a sute de mii de oameni, a dus la o cenzură severă în ţară, a devastat estul Ucrainei şi a determinat impunerea asupra Moscovei a unor sancţiuni occidentale fără precedent.

Având în vedere că Moscova a interzis criticile la adresa războiului, pe buletinele de vot nu vor figura partide de opoziţie reale, iar partidul de guvernământ al lui Putin, "Rusia Unită", are asigurată obţinerea majorităţii locurilor în Duma de Stat.

Un diplomat european a declarat pentru AFP că, deşi alegerile sunt "o adevărată înscenare", ele reprezintă un "ritual pe care Kremlinul îl consideră esenţial" şi se va depune tot efortul pentru a "asigura o prezenţă ridicată la vot".

Chiar dacă rezultatele sunt "predeterminate", votul rămâne important, consideră politologul rus exilat Nikolai Petrov. "La fel ca pe vremea Uniunii Sovietice, alegerile ar trebui să demonstreze loialitatea cetăţenilor", a declarat el pentru AFP.

DOAR PARTIDE PRO-PUTIN

Pentru Putin, aflat la putere de 26 de ani, este important să "demonstreze elitelor că este încă susţinut şi că oamenii de rând încă au încredere în el", a explicat Petrov.

Jumătate din cele 450 de locuri disponibile vor fi decise printr-un vot naţional pentru blocuri de partide, cealaltă jumătate fiind alocată circumscripţiilor uninominale din toată ţara.

Doar partidele care îl susţin pe Putin şi războiul au primit permisiunea de a candida la alegerile naţionale: partidul de guvernământ "Rusia Unită", Partidul Comunist, "O Rusie Justă", partidul naţionalist LDPR şi "Oameni Noi".

Singurul partid anti-război din Rusia care mai este activ în ţară, "Iabloko", a fost exclus din cursa electorală.

"Este un scrutin fără opţiuni", a declarat pentru AFP Evdokia, în vârstă de 18 ani, o tânără întâlnită pe străzile Moscovei. Ea intenţiona să voteze pentru "Iabloko", care a cerut încetarea luptelor din Ucraina, dar acum va opta pentru "Oameni Noi".

Autorităţile au folosit contextul războiului pentru a intensifica represiunea la niveluri nemaiîntâlnite de pe vremea Uniunii Sovietice. Toţi principalii oponenţi ai lui Putin se află în închisoare, în exil sau sunt morţi - precum principalul său adversar, Aleksei Navalnîi, care a murit într-o închisoare rusă în 2024.

Deşi parlamentul rus şi-a văzut puterile reduse considerabil sub Putin, alegerile legislative au fost anterior surse de tensiune. În 2011, fraudele pe scară largă şi revenirea lui Putin la Kremlin din funcţia de prim-ministru au dus la cele mai mari proteste din Rusia de la sfârşitul URSS.

Dar la Moscova există puţine semne nici măcar că alegerile vor avea loc în acest an. Afişele de campanie sunt rare, cu excepţia celor generice ale autorităţilor care îndeamnă oamenii să participe - cu sloganul "Vocea ta este puterea Rusiei".

TEMERI LEGATE DE MOBILIZARE

Votul va servi drept barometru al sentimentelor faţă de un război care a ucis sute de mii de oameni şi a subminat viaţa de zi cu zi a ruşilor, chiar şi a celor care locuiesc la mii de kilometri de front. În ultimele luni, Kievul şi-a intensificat atacurile de lungă distanţă asupra Rusiei - prezentate ca o răzbunare justă pentru valurile de rachete şi drone ale Moscovei - provocând o penurie de combustibil, pagube de miliarde de ruble şi uciderea unor civili.

Pe fondul zvonurilor persistente, Putin însuşi a fost nevoit să nege că Moscova ar planifica o nouă rundă de mobilizare, similară cu nepopulara mobilizare din 2022 a 300.000 de rezervişti, după alegeri. Criticii Kremlinului, Kievul şi unele ţări occidentale l-au acuzat că plănuieşte exact acest lucru.

Experta rusă Tatiana Stanovaia - de la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, interzis de Moscova - consideră că o mobilizare este puţin probabilă. "Au depus atâtea eforturi pentru a-i convinge pe ruşi să nu-şi facă griji în privinţa asta… Aş fi foarte, foarte surprinsă dacă s-ar întâmpla", spune ea.

În victoria sa inevitabilă, Putin va vedea mai degrabă "o confirmare a legitimităţii sale şi legitimitatea războiului său", punctează Stanovaia.

Sursa: news.ro