R. Moldova devine parte a sistemului de schimb automatizat de date cu statele UE, care facilitează identificarea persoanelor și bunurilor căutate
Republica Moldova va putea face schimb de date polițienești cu autoritățile europene pentru a verifica mai rapid informații despre persoane și bunuri căutate și pentru a identifica persoane implicate în infracțiuni transfrontaliere. Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege privind cooperarea polițienească internațională.
Republica Moldova va putea face schimb de date polițienești cu autoritățile europene pentru a verifica mai rapid informații despre persoane și bunuri căutate și pentru a identifica persoane implicate în infracțiuni transfrontaliere. Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege privind cooperarea polițienească internațională.
Potrivit Direcției comunicare și relații publice a Parlamentului, actul normativ, elaborat de Ministerul Afacerilor Interne, stabilește cadrul juridic pentru schimbul automatizat și neautomatizat de informații în scopul prevenirii și combaterii criminalității, inclusiv pentru identificarea persoanelor și bunurilor căutate și investigarea infracțiunilor cu caracter transfrontalier.
Mecanismul va permite căutarea și schimbul de date în mai multe domenii, inclusiv profiluri ADN, date dactiloscopice, informații despre mijloacele de transport și piesele componente identificabile ale acestora, imagini faciale și evidențe polițienești. Acestea vor putea include date despre persoane urmărite sau dispărute, precum și despre persoane implicate în activități infracționale. De asemenea, vor putea fi schimbate informații privind evenimentele majore cu dimensiune transfrontalieră, prevenirea infracțiunilor cu caracter terorist, documentele de călătorie, vizele și titlurile de valoare declarate furate, pierdute, nevalide sau false, precum și date referitoare la permisele de conducere. Sunt prevăzute mecanisme de interoperabilitate cu sisteme europene și internaționale relevante, inclusiv Europol și INTERPOL.
Documentul stabilește un punct unic de contact pentru cooperarea polițienească internațională, care va fi asigurat de subdiviziunea specializată din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, Guvernul va desemna puncte naționale de contact pentru diferite categorii de date și informații.
Noile prevederi vor reglementa și participarea la patrule și operațiuni comune, precum și mecanismele de asistență reciprocă în cazul reuniunilor de masă, dezastrelor sau accidentelor grave cu impact transfrontalier. Cooperarea va putea include schimbul operativ de informații, coordonarea măsurilor și detașarea de personal și echipamente.
Un capitol distinct al proiectului este dedicat protecției datelor cu caracter personal. Toate operațiunile de furnizare și recepționare a datelor vor trebui înregistrate, iar Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal va avea competențe de supraveghere a legalității prelucrării acestora, inclusiv la solicitarea persoanelor vizate sau din oficiu.
Legea va intra în vigoare peste șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
Cazul tânărului torturat de șase inși, printre care și fiul unui șef SIS. Avocat: „Există tentative de intimidare, prin încercarea de a-i schimba statutul din parte vătămată în agresor”
Tânărul bătut și umilit lângă căminele UTM încă are dureri din cauza traumelor provocate de agresori și trece printr-o recuperare psihologică dificilă, spune avocatul său. Pentru a depăși suferințele cumplite, a fost nevoie de o echipă întreagă de psihologi și psihoterapeuți. Totodată, apărătorul susține că există tentative de intimidare a clientului său, prin încercarea de a-i schimba statutul din parte vătămată în agresor
Procuratura Generală și Ministerul Justiției consolidează cooperarea în domeniul executării hotărârilor CtEDO
Procurorul general, Alexandru Machidon, a avut loc acum două zile o întrevedere de lucru între reprezentanții Ministerului Justiției și a Agentului guvernamental.
Furtul unui card bancar ar putea fi pedepsit cu până la 3 ani de închisoare, chiar dacă nu au fost retrași bani
Furtul unui card bancar va fi sancționat cu amendă de până la 67 500 de lei sau închisoare până la trei ani, chiar dacă acesta nu a fost utilizat ulterior. Prevederea se regăsește într-un proiect de lege votat de Parlament în prima lectură, care extinde sancțiunile pentru fraudele cu instrumente de plată fără numerar.