Agenți de poliție mascați au încercat să pătrundă în reședința lui Karekin al II-lea, șeful acestei biserici - principala a țării - pentru a-l aresta pe arhiepiscopul Mikael Adjapahian.

Autoritățile anunțaseră joi deschiderea unei anchete împotriva lui Adjapahian, acuzat de lansare a unor ''apeluri publice pentru preluarea puterii (...) și răsturnarea violentă a ordinii constituționale''.

Aceste tensiuni între Biserică și autorități survin la o zi după plasarea în detenție a 15 persoane, printre care și arhiepiscopul Bagrat Galstanian, un opozant al premierului Nikol Pașinian.

Autoritățile îl acuză pe Galstanian că și-a ''procurat mijloacele și instrumentele necesare pentru a comite acte teroriste și a prelua puterea'', potrivit Comitetului de Investigații de la Erevan. Apărarea denunță însă un caz motivat politic.

La sosirea poliției vineri, celălalt arhiepiscop, Mikael Adjapahian, a declarat că va fi de acord să se predea, susținându-și în același timp nevinovăția. Dar localnicii și preoții au închis porțile reședinței, împiedicându-l pe Adjapahian să se predea poliției. Poliția a anunțat suplimentarea efectivelor pentru a pune în aplicare mandatul de arestare.

Aceste tensiuni dintre Biserică și guvern au loc pe fondul neîncrederii față de premierul Nikol Pașinian. Anul trecut, Bagrat Galstanian a condus proteste antiguvernamentale la care manifestanții l-au criticat pe Pașinian pentru cedarea provinciei Karabah către Azerbaidjan și i-au cerut demisia.

Relațiile dintre aceste două puteri ale statului armean s-au deteriorat și mai mult după ce Nikol Pașinian i-a îndemnat pe fidelii Bisericii Apostolice, care este foarte influentă în Armenia, să-l înlăture pe liderul acesteia, Karekin al II-lea, care îl criticase de mai multe ori pentru gestionarea conflictului din Karabah.

Fost jurnalist și politician de opoziție, Nikol Pașinian a ajuns la putere în 2018 în urma protestelor pe care le-a condus. Considerat de Rusia un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei ''revoluții colorate'', el nu a primit în războiul cu Azerbaidjanul din anul 2020 sprijin din partea Moscovei, motiv pentru care Pașinian a dus de atunci o politică de distanțare față de Rusia.

Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morți, a fost oprit printr-un armistițiu negociat de Rusia în fața unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Karabah și teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfășurat la începutul anilor '90.

Armata azeră a lansat apoi în septembrie 2023 o nouă operațiune militară în urma căreia a recăpătat complet controlul asupra enclavei Karabah, fără ca trupele ruse de menținere a păcii să intervină, Erevanul la rândul său abținându-se să mai intervină militar pentru a susține forțele separatiștilor armeni din Karabah, care în consecință au capitulat rapid în fața ofensivei azere, iar majoritatea populației armene din enclava azeră s-a refugiat pe teritoriul Armeniei.

Sursa: agerpres.ro