Magistrata a precizat că hotărârea a fost adoptată în urma sesizării Comisiei Electorale Centrale (CEC) și a unei analize detaliate privind respectarea prevederilor constituționale și electorale. Curtea a subliniat că rolul său este de a verifica legalitatea procesului electoral și de a confirma sau infirma rezultatele, în funcție de gravitatea eventualelor nereguli constatate, scrie Realitatea.MD.

Domnica Manole a explicat că, potrivit Codului Electoral, alegerile pot fi anulate doar dacă se demonstrează că au fost comise încălcări care au influențat direct rezultatul votului sau distribuirea mandatelor. În acest caz, instanța a stabilit că nu au existat abateri de o asemenea amploare.

Curtea a menționat că, deși au fost înregistrate mai multe contestații privind utilizarea resurselor administrative, publicitatea electorală neconformă sau agitația în zilele tăcerii, acestea au fost examinate de instanțele competente, care au emis hotărâri definitive. În lipsa unor probe solide de fraudă, Curtea a decis că nu există temei legal pentru anularea scrutinului.

În briefing, președinta Curții a reamintit recomandările Comisiei de la Veneția, potrivit cărora anularea alegerilor trebuie să intervină doar atunci când neregulile sunt grave și denaturează exprimarea liberă a voinței alegătorilor. În caz contrar, o asemenea decizie ar încălca dreptul cetățenilor la alegeri libere.

De asemenea, Curtea a remarcat o serie de deficiențe în spațiul online, inclusiv campanii de dezinformare și activități coordonate de rețele de conturi false. Aceste acțiuni, potrivit Domnicăi Manole, reprezintă o formă de atac hibrid, posibil orchestrată din exterior, însă amploarea lor nu a fost suficientă pentru a altera rezultatul votului.

În acest context, Curtea a emis o adresă Parlamentului, recomandând consolidarea competențelor autorităților în monitorizarea publicității electorale online, fără a limita disproporționat libertatea de exprimare a utilizatorilor.

Un alt aspect analizat a vizat cazul Partidului „Democrația Acasă”, sancționat de CEC pentru încălcarea legislației electorale. Formațiunea a obținut câștig de cauză parțial la Curtea de Apel, însă Curtea Supremă de Justiție a menținut sancțiunea privind lipsirea de alocații bugetare. Curtea Constituțională a reținut că, deși partidul a comis abateri, acestea nu au influențat distribuirea mandatelor sau rezultatele generale ale alegerilor.

Astfel, instanța a constatat că procesul electoral s-a desfășurat în mod corect, cu participarea a 52,24% dintre alegători, iar rezultatele reflectă voința electoratului. Curtea Constituțională a validat mandatele celor 101 deputați aleși în urma scrutinului din 28 septembrie 2025, confirmând oficial formarea noului Parlament al Republicii Moldova.