„Cuvântul reformă a devenit un cuvânt nu prea bine primit atât de societate, cât și de corpul de procurori. Eu cred că nu avem nevoie atât de reforme, cât de responsabilizarea procurorilor. El trebuie să înțeleagă că, pe lângă independența pe care a obținut-o în urma reformelor din 2016, inclusiv independența procesuală, a primit și o responsabilitate. Părerea mea este că anume asupra acestui aspect trebuie să atragă atenția atât conducerea Procuraturii Generale, cât și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Orice procuror trebuie să înțeleagă că el este responsabil de acțiunile sale și actele care le emite”, afirmă Brigai într-un interviu făcut public de Procuratura Generală.

Adjunctul procurorului general a dezvăluit rezultatele unei analize privind prestația procurorilor în cadrul susținerii acuzării de stat, care arată că aceștia acționează mai mult „formal”.

„Când a fost efectuată specializarea procurorilor în cei care conduc urmărirea penală și cei care reprezintă acuzarea de stat, s-a avut în vedere facilitarea muncii procurorilor, ca ei să se poată concentra pe un domeniu. Însă nu s-a ținut cont de o chestiune, care ne-a jucat festa și anume de faptul că acuzatorii, conștientizând că nu ei au expediat cauza în judecată și au doar rolul de a susține acuzarea de stat, în multe cauze au o atitudine formalistă. La rândul lor, și cei care expediază cauza în judecată au aceeași abordare. Acesta este un moment care ne-a scăpat și cred că la acest capitol trebuie responsabilizați atât procurorii ce conduc urmărirea penală, cât și cei care reprezintă acuzarea de stat. În 2010, când activam ca procuror teritorial, se punea foarte mult accentul pe discursul procurorului. În acei ani se organiza și concursul Cel mai bun discurs al acuzatorului de stat. Cu părere de rău, când am ajuns în funcția de adjunct al procurorului general, am văzut că aceste discursuri sunt la momentul actual foarte formale. Este necesară o muncă asupra calității prestației”, afirmă Brigai.

Fiind întrebat despre rezultatele sistemului procuraturii din acest an, oficialul din conducerea PG arată că „avem 2,4% sentințe de achitare din totalul de sentințe”, „un procent destul de bun, dar este loc și de mai bine”.

„Se vorbește mult despre dosarele de corupție, dosare de rezonanță. Se simte o urgentare a examinării cauzelor în completul specializat, creat în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. Este un bun început. Noi așteptăm rezultatele să apară”, a mai spus Sergiu Brigai.

În anul 2025, Procuratura Generală își propune efectuarea unei reevaluări a acuzării în instanțele de apel și elaborarea unui nou model de contestare a deciziilor curților de apel cu recurs ordinar.

„Curtea Supremă de Justiție a ales o altă abordare, a ales o altă interpretare față de vechea componență a CSJ și eu cred că, la nivelul celor trei procuraturi de circumscripție, trebuie să mergem pe aceeași abordare pe care a ales-o CSJ. Sper că în 2025 o să avem posibilitatea de a reorganiza procuraturile de circumscripție, or cu statutul actual pe care îl au nu putem ține pasul cu înfăptuirea justiției în instanța de apel. Noi am înaintat o propunere de modificare a legii unde să fie stabilit rolul și să fie prevăzută această procuratură în Legea cu privire la Procuratură și să avem un nivel de salarizare raportat la curțile de apel. Noi ne aflăm în situația în care nu avem doritori de a activa în procuraturile de circumscripție, deoarece ele au statut de procuraturi teritoriale, dare responsabilitatea e mult mai mare, deoarece este susținută acuzarea în instanțele de gradul doi”, a punctat adjunctul procurorului general, Sergiu Brigai, prioritățile din anul viitor.