Eva Berneke, directoarea generală a Eutelsat, singurul operator european cu capabilități în orbita joasă a Pământului, a declarat în fața Comisiei pentru Apărare a Adunării Naționale franceze că lipsa investițiilor în infrastructură digitală proprie transformă Europa într-un „client captiv” al sateliților americani sau chinezi. „Dacă nu ne apucăm de treabă împreună, în Europa, nu vom avea de ales: vom depinde fie de constelațiile lui Elon Musk, fie de cele ale Chinei”, a avertizat ea.

Declarația vine pe fondul eforturilor Eutelsat de a atrage peste 4 miliarde de euro în investiții pentru a-și consolida prezența în spațiul digital strategic. Operatorul controlează deja o constelație de sateliți prin filiala OneWeb – considerată în acest moment singura alternativă reală la Starlink, sistemul SpaceX utilizat masiv de Ucraina pentru conexiuni de internet securizat în zonele de conflict.

Potrivit datelor prezentate, Eutelsat operează aproximativ 1.000 de terminale OneWeb în Ucraina, însă ambiția companiei este de a crește acest număr la peste 10.000 într-un interval scurt de timp. În comparație, Starlink are în funcțiune circa 50.000 de terminale doar în această regiune.

Berneke a sugerat că Europa ar trebui să-și orienteze contractele și fondurile către operatori proprii, în loc să achite sute de milioane companiilor americane. „Polonia, de exemplu, plătește 50 de milioane de euro anual pentru conexiunile Starlink furnizate Ucrainei. Nu ar fi mai logic ca acești bani să meargă spre infrastructura europeană?”, a întrebat retoric șefa Eutelsat.

Italia a făcut deja un pas în această direcție, anunțând suspendarea negocierilor cu Starlink, ceea ce deschide, simbolic și practic, o ușă pentru consolidarea prezenței europene în domeniu. Iar dacă Uniunea Europeană ar aloca măcar 5% din fondurile prevăzute în planul „ReArm Europe” pentru comunicații strategice – adică aproximativ 3,7 miliarde de euro – OneWeb ar putea deveni o veritabilă forță pe piața globală a comunicațiilor prin satelit.

Totuși, drumul până la independență digitală e lung și costisitor. Potrivit agenției de rating Fitch, Eutelsat are nevoie de cel puțin 4,2 miliarde de euro până în 2032 pentru a-și îndeplini obiectivele: menținerea OneWeb, lansarea a încă 450 de sateliți și înlocuirea celor aflați în prezent pe orbită, cu durată de viață limitată la șapte ani. În paralel, compania trebuie să ramburseze și datorii de 1 miliard de euro până în 2027.

În ecuație intră și concurenți puternici: Kuiper, constelația spațială pregătită de Amazon, sistemul chinez Qianfan și operatorul canadian Telesat. Europa nu mai are luxul amânărilor.

Inteligența Artificială: următorul front al suveranității

În paralel cu eforturile din spațiul satelitar, Uniunea Europeană pregătește un plan ambițios de 20 de miliarde de euro pentru construirea unor așa-numite gigafabrici de AI – centre dotate cu supercomputere avansate care să sprijine dezvoltarea de tehnologii proprii de inteligență artificială.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Henna Virkkunen, a anunțat lansarea unei strategii care își propune să transforme Europa într-un „continent AI”. Scopul: recuperarea decalajului față de SUA și China, care domină clar peisajul actual. Doar în 2024, Statele Unite au generat 40 de modele AI „influente”, față de 15 în China și doar 3 în Europa – toate franceze, potrivit unui raport recent al Universității Stanford.

Noile „gigafabrici” ar urma să depășească cu mult facilitățile existente, fiind dotate cu peste 100.000 de procesoare AI – comparativ cu cele 25.000 ale celor mai performante centre actuale. Comisia își propune construirea a trei până la cinci astfel de unități în Europa, fiecare evaluată la 3-5 miliarde de euro, printr-un mecanism de finanțare public-privat coordonat de Banca Europeană de Investiții.

Totodată, Bruxelles-ul vrea să reducă dependența de importuri asiatice și americane de cipuri și să investească în producția de semiconductori AI în interiorul blocului comunitar.

Noile centre vor necesita cantități uriașe de energie și apă, ceea ce implică și un efort paralel de adaptare ecologică – autoritățile europene promit că vor fi alimentate, „pe cât posibil”, cu energie verde, iar apa folosită în procesul de răcire va fi reciclată.

Un continent în căutarea controlului propriei tehnologii

Europa se află la o răscruce digitală. Războiul din Ucraina, avansul rapid al tehnologiilor AI, concurența geopolitică și presiunile economice transformă suveranitatea digitală dintr-un deziderat vag într-o prioritate strategică. Fie că e vorba de constelații de sateliți sau de rețele neuronale artificiale, miza rămâne aceeași: controlul asupra propriului viitor tehnologic.

Sursa: adevărul.ro