(SURSE) Milionarul Gabriel Stati, dar și tatăl său, ar fi vizați într-un dosar de corupere a unor funcționari de stat
Oamenii de afaceri Gabriel și Anatolie Stati ar fi vizați într-un dosar de corupere activă a unor funcționari de stat, susțin sursele PulsMedia.MD, din cadrul Procuraturii Anticorupție.
Potrivit surselor din PA,. în lista funcționarilor de stat care ar fi fost corupți de către aceștia s-ar regăsi și fostul premier Iurie Leanacă.
Sursele mai menționează că săptămâna trecută, procurorul anticorupție Nicolae Mătăsaru l-ar fi audiat în acest dosar în calitatea de bănuit pe Gabriel Stati.
Tatăl său, Anatolie Stati, nu ar fi fost audiat de procurori deoarece ar fi părăsit teritoriul R.Moldova.
Factorii de decizie de la PA, dar și omul de afaceri Gabriel Stati, nu au fost găsiți la telefon pentru a confirma sau infirma informația.
Redacția PulsMedia.MD oferă dreptul la replică celor vizați.
UARM convoacă ședință extraordinară a Consiliului după ce Curtea de Apel Centru a anulat o prevedere din Statutul profesiei de avocat
Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova (UARM) se va întruni în ședință extraordinară pe 2 octombrie 2026, la ora 10:30. Ședința a fost convocată după ce, astăzi, Curtea de Apel Centru a anulat o prevedere din Statutul profesiei de avocat privind verificarea și constatarea stărilor de incompatibilitate.
Dosarul „Frauda bancară”, în apel: apărarea lui Plahotniuc a depus 41 de cereri
Apărarea lui Vlad Plahotniuc a formulat 41 de cereri și demersuri în cadrul examinării în apel a dosarului „Frauda bancară”. În cadrul ședinței de joi, părțile și-au prezentat cererile, iar următoarea ședință, pentru continuarea cercetării judecătorești, a fost stabilită pentru 12 octombrie. Vlad Plahotniuc a participat la ședință în format online.
O cauză privind dreptul la un proces echitabil, radiată de CEDO după redeschiderea procedurii în Moldova, chiar dacă soluția CSJ a rămas nefavorabilă reclamantelor
CEDO a pronunțat decizia în cauza Avînt S.A. și Danrem-Trans S.R.L. v. Republica Moldova. În fața Curții, societățile reclamante A. și D. au susținut, în temeiul Articolului 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că nu au putut să-și prezinte în mod corespunzător argumentele în fața Curții Supreme de Justiție, deoarece nu cunoscuseră despre cererea de recurs formulată de către partea adversă și nu li se oferiseră posibilitatea de a o comenta.