Pentru Maria Pieshkurova, acolo era locul unde fiica ei de 7 ani, Anastasia, putea primi un tratament vital pentru o formă avansată de leucemie – tratament greu de găsit în timpul războiului din Ucraina.

Pentru verii mai mici ai Anastasiei, Kostiantyn și Illia, Israelul oferea refugiu față de dronele și rachetele rusești care loveau Ucraina în fiecare noapte. 

Astfel, familia – Maria, cei trei copii și bunica lor – s-a stabilit în Bat Yam, o suburbie a Tel Avivului. Dar, în cele din urmă, războiul i-a ajuns și acolo. 

Pe 15 iunie, un atac cu rachete iraniene asupra unei clădiri rezidențiale din Bat Yam i-a ucis pe toți cei cinci membri ai familiei, în contextul în care Israelul și Iranul se angajau în atacuri aeriene tot mai intense. Vestea a răsunat în toată Ucraina, stârnind durere și revoltă.

Aceste morți reprezintă, din perspectivă umană, o intersecție a două războaie care până acum erau legate mai ales prin geopolitică și livrări de arme. 

Iranul a fost un furnizor-cheie de drone de atac pentru Rusia în primul an al invaziei în Ucraina, iar Moscova sprijină regimul de la Teheran de multă vreme. 

Dincolo de geopolitică, tragedia are o ironie crudă. Familia a fost ucisă de război chiar în țara despre care credeau că îi va proteja, o țară cu un sistem de apărare antiaeriană puternic, pe care Ucraina l-a invidiat mereu.

„Chiar am crezut că vor fi în siguranță”, a spus Artem Buryk, tatăl Anastasiei și fostul partener al Mariei. Niciodată nu m-am gândit că vor merge în Israel ca să scape de război – și îl vor găsi acolo”, spune bărbatul. 

Buryk, care s-a înrolat voluntar în armata ucraineană pentru a respinge invazia rusă la scară largă de acum mai bine de trei ani, spera, ca mulți alți ucraineni, să țină războiul departe de familia lui. 

În vârstă de 39 de ani, Artem Buryk a aflat despre moartea fiicei sale chiar în ziua în care s-a produs decesul, după ce se întorsese de pe linia frontului din apropiere de Sumî, în nord-estul Ucrainei – un punct fierbinte al confruntărilor actuale. 

„Încă nu înțeleg ce se întâmplă. Încă nu pot să cred”, a spus el într-un interviu telefonic, săptămâna trecută.

Când a izbucnit războiul Rusia-Ucraina, la începutul lui 2022, Anastasia și mama ei, Pieshkurova, locuiau în Odesa, principalul port ucrainean la Marea Neagră. În ciuda confruntărilor, încercau să ducă o viață cât mai normală. 

Anastasia avea 5 ani atunci, după cum se vede din postările pe Instagram ale mamei sale, și în vara acelui an a început să facă febră. Medicii i-au pus rapid diagnosticul de leucemie.

Când tatăl ei a vizitat-o la spitalul din Odesa, la începutul lunii septembrie, în permisie de la armată, Anastasia stătea în pat cu chipiul lui militar pe cap și făcea semnul victoriei cu degetele. 

Buryk a spus că s-a discutat despre transferarea Anastasiei la Okhmatdyt, cel mai mare spital de copii din Ucraina, care avea să fie ulterior distrus de o rachetă rusească. 

Dar tratamentul pentru cancer fusese redus în Ucraina, deoarece spitalele erau copleșite de răniții de război. Familia a ales Israelul, sperând că sistemul său medical avansat o va putea salva pe Anastasia. 

Anastasia, mama ei și bunica – Olena Sokolova – s-au mutat în Israel în decembrie 2022 și s-au stabilit în Bat Yam, un oraș situat chiar la sud de Tel Aviv, cu o comunitate numeroasă de imigranți din fostele republici sovietice.

Se numărau printre cei aproximativ 20.000 de ucraineni care au găsit refugiu în Israel în timpul războiului, potrivit ambasadorului Ucrainei în Israel, Yevhen Korniciuk.

Tratamentul a început imediat și a fost extrem de costisitor, ajungând la sute de mii de dolari. 

Pieshkurova, mama Anastasiei, a apelat la rețelele sociale pentru ajutor financiar, postând fotografii cu fiica ei palidă, adesea fără păr, în patul de spital. Uneori, distribuia și videoclipuri cu tatăl Anastasiei, în echipament militar complet, cerând sprijin în scurtele pauze de pe front. Tratamentul era dureros, dar voluntarii care au ajutat familia în Israel au spus că Anastasia a rezistat. 

„De fiecare dată când intram în camera ei, zâmbea. O durea, și închidea ochii pentru o clipă”, a spus Lada Fichkovski, care a avut grijă de Anastasia. 

În mai anul trecut, moralul Anastasiei a fost ridicat de sosirea celor doi veri – Illia, 14 ani, și Kostiantyn, 10 ani. Orașul lor natal, Odesa, relativ ferit în primele luni ale invaziei Rusiei, era acum bombardat aproape zilnic. 

„Din cauza bombardamentelor, copiii mei plângeau și am decis să-i las să plece”, a spus Hanna Pieshkurova, sora Mariei. 

Până atunci, războiul dintre Israel și Hamas era deja în plină desfășurare de luni bune, iar gruparea armată palestiniană lansa regulat rachete asupra orașelor israeliene.

În plus, Israelul avea sistemul de apărare Iron Dome, capabil să intercepteze multe rachete și proiectile – sistem admirat de Ucraina ca model pentru apărarea în fața atacurilor rusești. 

„Se simțeau în siguranță datorită Iron Dome; credeau că aici nu e la fel de periculos”, a spus Inna Bahareva, care conduce organizația Chance4Life, o asociație caritabilă ce sprijină copiii grav bolnavi și familiile lor. 

După ce Israelul a lansat un atac aerian de amploare asupra Iranului, provocând o ripostă cu o salbă de rachete din partea Teheranului, războiul Israel-Iran a devenit imposibil de ignorat.

„Tati, noaptea am văzut cum cădeau rachetele”, i-a spus Anastasia într-un mesaj vocal tatălui ei, pe 14 iunie, cu puțin timp înainte să moară. 

În dimineața următoare, ea și mama ei urmau să meargă la spital pentru a decide următoarea etapă a tratamentului pentru cancer. 

Nu au mai ajuns. O rachetă iraniană a lovit clădirea cu mai multe etaje în care locuiau, în dimineața de 15 iunie, distrugând-o aproape complet. Pagubele au fost atât de mari încât a fost nevoie de patru zile pentru a recupera și identifica trupul mamei Anastasiei. 

Hanna Pieshkurova și-a pierdut aproape întreaga familie – mama, cei doi copii și sora. Domnul Buryk și-a pierdut fosta parteneră și singurul copil. 

„Acum pur și simplu nu înțeleg. Nici măcar nu-mi dau seama că a murit. Noaptea trecută i-am trimis mesaje vocale”, a spus tatăl fetei bolnave, referindu-se la fosta soție.

Sursa: libertatea.ro