Promo-LEX cere sprijin financiar, juridic și medical pentru victimele persecutate în regiunea transnistreană

Asociația Promo-LEX cere ca Fondul de convergență să prevadă sprijin pentru victimele persecutate în regiunea transnistreană, inclusiv asistență juridică, reabilitare medicală și psihologică și cazare de urgență. Propunerile se regăsesc într-o opinie juridică transmisă Biroului politici de reintegrare asupra proiectului regulamentului fondului, aflat în consultare publică.

publicat de Vadim Ungureanu
marți, 27 octombrie 2026, 19:53
Clădire transnistria

Organizația propune instituirea unei proceduri clare de recunoaștere a victimelor, cu un termen de 15 zile, și acordarea sprijinului indiferent de cetățenia beneficiarilor. Potrivit Promo-LEX, aceste măsuri sunt necesare pentru ca persoanele persecutate în regiunea transnistreană să poată beneficia efectiv de protecție și asistență din partea autorităților constituționale, transmite ipn.md.

O altă recomandare vizează eliminarea interdicției generale de finanțare a organizațiilor neguvernamentale, care oferă în prezent asistență juridică și psihologică multor victime. În schimb, Promo-LEX propune limitarea finanțării pentru organizațiile neînregistrate în Republica Moldova și acordarea banilor doar prin concursuri publice sau contracte de servicii.

Asociația avertizează și asupra riscurilor la care se pot expune locuitorii regiunii atunci când solicită sprijin de la autoritățile de la Chișinău. În acest sens, recomandă ca beneficiarii să nu fie obligați să facă publică identitatea sau să îndeplinească cerințe de vizibilitate care le-ar putea pune siguranța în pericol.

Proiectul regulamentului de funcționare a Fondului de convergență se află în consultări publice până pe 2 noiembrie.

Acuzații grave după atacul cibernetic asupra sistemelor statului: Un fost șef de direcție la STISC vorbește despre posibile implicări ale serviciilor speciale străine

Înaintea alegerilor din 2025, ar fi existat acces neautorizat la sistemele Comisiei Electorale Centrale, afirmă fostul șef al Direcției Securitate Cibernetică de la Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Victor Tătaru. Potrivit lui, ar fi vorba atât de angajați ai STISC, cât și de cetățeni străini, care ar fi reprezentanți ai unor structuri speciale.