Autorii inițiativei susțin că, în prezent, din conținutul articolelor 34, 110 și 111 din Codul penal nu reiese clar că aceste instituții se aplică și persoanelor juridice, fapt care a generat neclarități în practică. Pentru a înlătura această incertitudine, în art. 34 și 111 se face o remarcă care să stabilească clar că persoana juridică poate comite o infracțiune în stare de recidivă și că, în privința acestora pot fi incidente antecedente penale. Art. 111 care reglementează stingerea antecedentelor penale, este caracteristic doar persoanei fizice, iar pentru a reglementa procedura de stingere a antecedentelor penale a persoanelor juridice, Codul penal se completează cu art. 111¹, prin care va fi reglementat modul de stingere a antecedentelor penale ale persoanelor juridice, scrie BizLaw.MD.

Transmiterea stării de recidivă și al antecedentelor penale a persoanei juridice dizolvate este strâns legată de transmiterea răspunderii penale. Autorii proiectului afirmă că odată ce o persoană juridică reorganizata poate „moșteni” răspunderea penală a unei unități dizolvate și vinovată de comiterea infracțiunii, aceasta, ar trebui să absoarbă inclusiv consecințele unei condamnări penale, cum este starea de recidivă și antecedentele penale. Această rațiune se desprinde din principiul succesiunii întregului patrimoniu (drepturi și inclusiv obligații) din legislația civilă care presupune că în cazul formelor de reorganizare (contopire, absorbire, divizare, separare) toate drepturile și obligațiile persoanei/persoanelor dizolvate trec la persoana/persoanele juridice nou create.