Membrii CSP precizează că nu contestă necesitatea reformei salarizării în sectorul public, însă consideră că proiectul trebuie analizat prin prisma impactului asupra funcționalității și independenței procuraturii. Potrivit lor, lipsește o analiză distinctă a situației din sistem, inclusiv a deficitului de personal și a funcțiilor vacante, precum și o evaluare comparativă cu statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Consiliului, proiectul își contrazice obiectivele asumate. Deși autorii susțin că urmăresc creșterea atractivității funcțiilor publice, documentul prevede reducerea sporurilor pentru performanță, diminuarea premiilor anuale și a unor compensații pentru anumite categorii de angajați.

Instituția semnalează discrepanțe salariale între funcții cu nivel similar de responsabilitate. Potrivit CSP, proiectul introduce o diferență de o clasă salarială între funcția de adjunct al procurorului general și cea de procuror-șef al unei procuraturi specializate.

Totodată, Consiliul atrage atenția asupra diferențelor de salarizare dintre procurorii din teritoriu și cei din procuraturile de circumscripție, care pot ajunge până la cinci clase salariale, inclusiv în cazul persoanelor cu aceeași vechime și același statut profesional.

Potrivit CSP, aplicarea noii formule de salarizare ar putea duce la o diferență de până la șase clase salariale între remunerația unui procuror din teritoriu și cea a unui judecător, în favoarea judecătorului.

În acest context, Consiliul solicită revizuirea claselor de salarizare pentru procuraturile teritoriale și reexaminarea proiectului de lege, astfel încât acesta să reflecte realitățile și necesitățile sistemului procuraturii.