Potrivit unui studiu sociologic realizat de Promo-LEX, peste 55% dintre cetățeni folosesc frecvent rețelele sociale pentru informare electorală, platforme precum Facebook, TikTok, YouTube sau Instagram devenind canale dominante. În același timp, interesul pentru campaniile electorale rămâne moderat, fiind mai scăzut în rândul tinerilor și mai ridicat în rândul persoanelor în vârstă.

Platforme precum Facebook (80,1%), TikTok (51,3%), YouTube (46,8%) sau Instagram (32,7%) au devenit canale principale de acces la informație, pentru respondenții care, în general, utilizează rețelele sociale. În același timp, sursele tradiționale: radioul (14,8%), presa scrisă (18,7%) sau întrunirile publice (15,9%), sunt folosite tot mai puțin pentru informare, transmite Promo-LEX.

Rețelele sociale, între informare și manipulare

Deși mediul online facilitează accesul rapid la informație și comunicarea directă cu actorii politici, studiul evidențiază și riscuri majore. Rețelele sociale contribuie mai puțin la dezbateri calitative și pot deveni un canal eficient pentru răspândirea informațiilor false, care influențează opinia alegătorilor.

Pentru a combate aceste riscuri, respondenții susțin mai multe măsuri, inclusiv:

•  creșterea nivelului de educație media, 
•  implicarea mass-mediei și a societății civile, 
•  transparența publicității politice, 
•  reguli mai stricte pentru platformele digitale. 

Limitarea accesului minorilor – o măsură susținută de majoritate

Un aspect important analizat în studiu este expunerea minorilor la conținut politic. Chiar dacă nu au drept de vot, aceștia devin consumatori activi de informație electorală, într-un mediu digital accesibil tuturor.

În acest context, 82% dintre respondenți susțin limitarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele de socializare, în timp ce 13,9% se opun.

Sprijinul pentru această măsură crește odată cu vârsta:

•  65,9% în rândul tinerilor (18–29 ani), 
•  84,2% (30–44 ani), 
•  89% (45–59 ani), 
•  82,6% (peste 60 ani). 

De asemenea, persoanele cu studii superioare și venituri mai mari tind să susțină mai puternic restricțiile. În funcție de ocupație, angajații full-time și pensionarii sunt cei mai favorabili, în timp ce elevii și studenții manifestă cel mai redus nivel de acord (55%).

Cei care susțin restricțiile invocă riscurile legate de expunerea la conținut dăunător și dificultatea minorilor de a filtra informațiile. În schimb, oponenții consideră că o astfel de măsură ar putea limita accesul la informare și dezvoltarea copiilor.

Necesitatea unor reguli clare în mediul online

Studiul evidențiază o provocare majoră: cum pot fi protejați tinerii fără a le limita drepturile. În condițiile în care rețelele sociale au devenit principala sursă de informare pentru o mare parte a populației, impactul acestora asupra societății este semnificativ.

Riscurile asociate mediului online au fost semnalate inclusiv de Curtea Constituțională a Republicii Moldova, în procesul de validare a alegerilor parlamentare din 2025, unde s-a atras atenția asupra pericolelor legate de distribuirea conținutului manipulator.

Autorii studiului subliniază că este necesară o colaborare între autorități, platforme digitale și societatea civilă pentru a stabili reguli clare, a crește nivelul de educație media și a asigura transparența comunicării online.

Studiul a fost realizat în perioada 22 februarie – 12 martie 2026, pe un eșantion de 1226 de respondenți din 95 de localități, având o marjă de eroare de ±2,8%.