În prezent, pe orbită se află peste 10.000 de sateliți și tot mai multe deșeuri spațiale. În ultimii ani, o serie decompanii - în special Starlink a lui Elon Musk - s-au aventurat pe orbita terestră joasă, de unde pot fi stabilite conexiuni de telecomunicații mai puternice, dar care necesită mai mulți sateliți pentru a asigura o acoperire completă. 

„Spațiul este congestionat și contestat”, a declarat un oficial al Comisiei Europene, înaintea propunerii de miercuri, în cadrul unui briefing.  

Executivul UE dorește să înființeze o bază de date pentru a urmări obiectele care circulă în spațiu, să clarifice procesele de autorizare pentru a ajuta companiile să lanseze sateliți și să furnizeze servicii în Europa și să oblige guvernele naționale să acorde autorităților de reglementare competențe de supraveghere, arată Politico.

Propunerea Space Act ar impune, de asemenea, companiilor din domeniu să aibă planuri de siguranță a lansării și de eliminare a deșeurilor la sfârșitul duratei de viață, să ia măsuri suplimentare pentru a limita deșeurile spațiale, poluarea luminoasă și radio și să calculeze amprenta ecologică a operațiunilor pe care le întreprind.

Mega și giga constelații, care sunt rețele de cel puțin 100 și, respectiv, 1.000 de nave spațiale, se confruntă cu reguli suplimentare pentru coordonarea traficului pe orbită și evitarea coliziunilor. 

„Începe să arate ca o junglă acolo sus. Trebuie să intervenim”, a declarat deputatul liberal francez Christophe Grudler. „Stabilirea regulilor de trafic pentru sateliți s-ar putea să nu sune la fel de atractiv ca trimiterea oamenilor pe Marte. Dar este un lucru real, este actual și are un impact asupra vieții noastre de zi cu zi.” 

În conformitate cu propunerea, operatorii ar trebui, de asemenea, să efectueze evaluări ale riscurilor de securitate cibernetică, să introducă protecție criptografică și la nivel de criptare, fiind încurajați totodată să împărtășească mai multe informații cu rivalii corporativi pentru a contracara atacurile cibernetice. 

Încălcarea normelor ar putea duce la amenzi de până la dublul profiturilor obținute sau al pierderilor evitate ca urmare a încălcării sau, în cazul în care aceste sume nu pot fi determinate, de până la 2% din cifra de afaceri anuală totală la nivel mondial. 

Sateliții utilizați exclusiv pentru apărare sau securitate națională sunt excluși de la aplicarea legii.

Problema Musk 

Propunerea Space Act vine în contextul în care UE consideră din ce în ce mai mult că o industrie națională a sateliților este esențială pentru ambițiile sale în materie de conectivitate, apărare și suveranitate. 

Dominația lui Musk în domeniu a devenit o vulnerabilitate clară pentru Europa. Rețeaua sa Starlink a demonstrat la scară largă modul în care mii de sateliți pot ajunge în zonele insuficient deservite și pot remedia golurile de Internet, dar a dezvăluit, de asemenea, controlul său asupra comunicațiilor Ucrainei în timp de război, subliniind pericolul de a se baza pe un singur actor străin. 

La începutul acestei luni, deputați de rang înalt din Parlamentul European, inclusiv Grudler, au pledat pentru un „buget clar delimitat de cel puțin 60 de miliarde de euro” dedicat politicii spațiale, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron a solicitat săptămâna trecută ca următorul buget al UE să aloce mai mulți bani pentru a stimula sectorul spațial european. 

Acest lucru este esențial „dacă dorim să rămânem în jocul marilor puteri internaționale”, a declarat el la scurt timp după ce guvernul francez a anunțat că își va majora participația la Eutelsat, o companie franco-britanică de sateliți și rivalul Starlink. 

Propunerea Space Act introduce cerințe suplimentare pentru actorii din afara UE care operează pe piața europeană, cu excepția cazului în care țara lor de origine este considerată de Comisie ca având o supraveghere echivalentă, ceea ce ar putea fi cazul SUA, arată Politico. 

Propunerea urmează să se aplice din 2030 și va fi înaintată Consiliului UE, în cadrul căruia guvernele își vor stabili poziția, și Parlamentului European pentru negocieri privind legea finală.

Sursa: digi24.ro