Astfel, Centrul Național Anticorupție (CNA) va investiga cazurile grave de fraudă bancară, în care prejudiciul depășește pragul valoric de 250 de salarii medii lunare pe economie. Dosarele cu prejudicii mai mici rămân în competența organelor fiscale. Potrivit autorilor proiectului, această măsură va permite CNA să se concentreze asupra cauzelor complexe, inclusiv a celor care vizează fonduri externe și resurse ale bugetului Uniunii Europene. De asemenea, CNA va avea competența de a investiga spălarea banilor ca infracțiune autonomă. În context, documentul conține unele modificări ale structurii organizaționale a CNA pentru a asigura o abordare unitară și coerentă a reglementării funcțiilor de conducere din cadrul instituției și al subdiviziunilor sale, scrie bizlaw.md.

În contextul extinderii domeniilor de competență ale CNA, va fi instituită o funcție suplimentară de director adjunct, iar mandatul directorului instituției va fi limitat la cel mult două mandate.

În același timp, Procuratura Anticorupție (PA) va conduce urmărirea penală în cazurile de corupție la nivel înalt ce implică demnitari de rang înalt, inclusiv președintele țării, președintele Parlamentului, deputați, prim-ministrul, avocatul poporului, judecători, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor, precum și conducerea CNA și a Serviciului de Informații și Securitate.

Totodată, pentru a eficientiza activitatea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), infracțiunile minore sau cele care nu prezintă un grad sporit de complexitate sunt excluse din competența acesteia. Astfel, PCCOCS se va concentra pe cauze de terorism, infracțiuni săvârșite de organizații criminale și pe alte dosare excepțional de grave. Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal vor efectua urmărirea penală în cauzele economico-financiare și vamale, în condițiile prevăzute de lege și sub conducerea PCCOCS, dacă prejudiciul cauzat nu depășește 50 000 de unități convenționale.

Pentru lectura a doua, inițiativa legislativă a fost completată cu un amendament care conține modificări la Codul de procedură penală, pentru a înlătura unele interpretări defavorabile existente, pentru a unifica practica judiciară și pentru a garanta un proces penal echitabil.

Documentul mai clarifică posibilitatea contestării tuturor hotărârilor instanței privind măsurile preventive, în orice etapă a procesului, până la pronunțarea hotărârii pe fond. Modificarea elimină un vid legislativ care permitea contestarea doar a anumitor hotărâri, în detrimentul acuzării.

Modificările legislative vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.