Regimul de la Moscova vrea desființarea NATO 

Potrivit lui Serghei Lavrov, citat de The Moscow Times, „distrugerea sistemului politic anterior” a dus la „dispariția amenințării” la adresa NATO.

În realitate, Rusia post-1991 a fost mai agresivă militar pe continentul european decât Uniunea Sovietică de după cel de-al Doilea Război Mondial (1939-1945). Dacă Uniunea Sovietică a intervenit militar de două ori pe continentul european de la fondarea NATO, în 1949, de fiecare dată în rândul propriilor sateliți, și anume în Ungaria în 1956 și în Cehoslovacia în 1968, Rusia post-1991 a declanșat sau purtat cel puțin trei războaie pe continentul european sau în proximitatea sa: Republica Moldova în 1992, Georgia în 2008 și Ucraina din 2014 încoace.

NATO versus CSTO-ul Rusiei 

Șeful diplomației ruse s-a arătat deranjat de faptul că NATO post-1991 s-ar fi autoproclamat, după spusele lui, drept singura organizație de apărare capabilă să ofere garanții de securitate. De altfel, odată cu dispariția lagărului sovietic, toți foștii sateliți europeni ai Kremlinului s-au grăbit să adere la NATO pentru a-și asigura securitatea și stabilitatea, și nu la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) înființată de Rusia. În timp ce NATO a contribuit la dispariția războaielor între statele sale membre, CSTO-ul a fost măcinat de conflicte, cum ar fi cel armeano-azer și cel ruso-georgian. Georgia și Azerbaidjan au renunțat între timp la CSTO, iar Armenia este pe cale să procedeze la fel.

Ucraina, care nu a reușit să adere la NATO pentru a se pune la adăpost, este în prezent victima unei agresiuni militare rusești. Totuși, statele membre NATO și alți aliați ajută în măsura în care pot Ucraina, fapt ce irită profund regimul de la Moscova. 

Kremlinul, deranjat de reînarmarea Europei 

Lavrov a luat la țintă și așa-zisa „remitalizare” a Europei, un proces condus, potrivit lui, de „Germania, Franța și Marea Britanie”. Această critică nu este surprinzătoare, deoarece liderul de la Kremlin Vladimir Putin a pretins mereu că regimul său este singurul îndreptățit să se înarmeze pe motiv că ar fi amenințat de alții și a contestat în același timp orice măsură de întărire a apărării decisă de un alt stat din vecinătatea apropiată sau îndepărtată a Rusiei. Decizia cu privire la reînarmarea Europei este luată ca măsură de a-l descuraja pe Vladimir Putin să-și extindă războiul dincolo de Ucraina.

În afară de NATO, Lavrov a criticat și rolul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). susținând că a „eșuat” în „consolidarea securității și stabilității”. Șeful diplomației ruse a omis însă faptul că el personal a obstrucționat lucrările OSCE atât timp cât nu își putea impune condițiile.

Aceste declarații nu sunt întâmplătoare, ele venind în contextul în care Vladimir Putin speră să obțină de la președintele american Donald Trump o reconfigurare a arhitecturii de securitate în Europa, una favorabilă Kremlinului.

Sursa: libertatea.ro