Procurorul Mihail Ivanov a fost desemnat procuror de legătură la Agenția UE pentru cooperare în justiție penală, Eurojust

Procurorul anticorupție Mihail Ivanov a obțiunt o funcție la Eurojust, Agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de justiție penală. Ivanov a s gestionat urmărirea penală în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului „ȘOR” și a fost cap de anchetă în cazul privatizării Air Moldova.

publicat de Vadim Ungureanu
vineri, 28 iulie 2023, 09:56
Ivanov

Numirea lui Mihail Ivanov în funcția de procuror de legătură la Agenția Uniunii Europene pentru cooperare în materie de justiție penală, Eurojust, s-a făcut la fârșitul lunii trecute. Dispoziția a fost semnată de procurorul general interimar, Ion Munteanu.

 Printre atribuțiile acestuia se numără și investigarea infracțiunilor transnaționale.

În luna aprilie curent, Mihail Ivanov și-a dat demisia din funcția de procuror adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție. Șefa instituției, Veronica Dragalin, a explicat atunci că demisia adjunctului său a fost luată după o discuție între cei doi. Drăgălin i-a sugerat adjunctului său să fie procuror de rând și să se ocupe de cazurile de corupție.

Dosarul „Frauda bancară”, în apel: apărarea lui Plahotniuc a depus 41 de cereri

Apărarea lui Vlad Plahotniuc a formulat 41 de cereri și demersuri în cadrul examinării în apel a dosarului „Frauda bancară”. În cadrul ședinței de joi, părțile și-au prezentat cererile, iar următoarea ședință, pentru continuarea cercetării judecătorești, a fost stabilită pentru 12 octombrie. Vlad Plahotniuc a participat la ședință în format online.

O cauză privind dreptul la un proces echitabil, radiată de CEDO după redeschiderea procedurii în Moldova, chiar dacă soluția CSJ a rămas nefavorabilă reclamantelor

CEDO a pronunțat decizia în cauza Avînt S.A. și Danrem-Trans S.R.L. v. Republica Moldova. În fața Curții, societățile reclamante A. și D. au susținut, în temeiul Articolului 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că nu au putut să-și prezinte în mod corespunzător argumentele în fața Curții Supreme de Justiție, deoarece nu cunoscuseră despre cererea de recurs formulată de către partea adversă și nu li se oferiseră posibilitatea de a o comenta.