Alexandru Pînzari ar urma să fie numit șef la CNA
Candidatura lui Alexandr Pînzari va fi propusă în plenul Parlamentului pentru numirea în funcția de director adjunct al Centrului Național Anticorupție (CNA). Raportul pentru un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost aprobat la ședința de astăzi a Comisiei juridice, numiri și imunități.
Potrivit unui comunicat al Legislativului, locotenent-colonelul Alexandr Pînzari activează în cadrul CNA din anul 2016 și, în prezent, ocupă funcția de șef Direcție generală teritorială „Nord” a Centrului Național Anticorupție.
Alexandr Pînzari are diplomă de licență și de masterat în domeniul dreptului și, anterior, a activat la Ministerul Afacerilor Interne, mai notează sursa citată.
Potrivit legislației, directorul CNA este asistat de doi adjuncți, care sunt numiți în funcție de Parlament, la propunerea directorului, pe perioada mandatului acestuia.
UARM convoacă ședință extraordinară a Consiliului după ce Curtea de Apel Centru a anulat o prevedere din Statutul profesiei de avocat
Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova (UARM) se va întruni în ședință extraordinară pe 2 octombrie 2026, la ora 10:30. Ședința a fost convocată după ce, astăzi, Curtea de Apel Centru a anulat o prevedere din Statutul profesiei de avocat privind verificarea și constatarea stărilor de incompatibilitate.
Dosarul „Frauda bancară”, în apel: apărarea lui Plahotniuc a depus 41 de cereri
Apărarea lui Vlad Plahotniuc a formulat 41 de cereri și demersuri în cadrul examinării în apel a dosarului „Frauda bancară”. În cadrul ședinței de joi, părțile și-au prezentat cererile, iar următoarea ședință, pentru continuarea cercetării judecătorești, a fost stabilită pentru 12 octombrie. Vlad Plahotniuc a participat la ședință în format online.
O cauză privind dreptul la un proces echitabil, radiată de CEDO după redeschiderea procedurii în Moldova, chiar dacă soluția CSJ a rămas nefavorabilă reclamantelor
CEDO a pronunțat decizia în cauza Avînt S.A. și Danrem-Trans S.R.L. v. Republica Moldova. În fața Curții, societățile reclamante A. și D. au susținut, în temeiul Articolului 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că nu au putut să-și prezinte în mod corespunzător argumentele în fața Curții Supreme de Justiție, deoarece nu cunoscuseră despre cererea de recurs formulată de către partea adversă și nu li se oferiseră posibilitatea de a o comenta.