Audit CCRM: 14 milioane de lei, irosite de APP pe consilii inutile care au fost create în 24 de societăți

Agenția Proprietății Publice (APP) a creat consilii în 24 de societăți pe acțiuni cu mai puțin de 50 de acționari, atribuțiile cărora ar fi putut fi exercitate de adunarea generală a acționarilor. Aceste decizii au generat cheltuieli suplimentare de circa 14 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor.

publicat de Veronica Ciortan
joi, 6 noiembrie 2025, 19:04
Audit CCRM: 14 milioane de lei, irosite de APP pe consilii inutile care au fost create în 24 de societăți

Concluziile se conțin în raportul de audit al Curții de Conturi a Republicii Moldova „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a  întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital  majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”, scrie Bani.MD.

Potrivit documentului, structura consiliilor nu este întotdeauna bazată pe criterii clare.

”Conform cadrului normativ în societățile comerciale cu capital de stat majoritar, consiliul trebuie să fie constituit din minim 5 persoane, iar la întreprinderile de stat din minim 3 membri, incluzând obligatoriu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Agenției Proprietății Publice. Astfel, în 74 de entități auditate, 360 de funcții sunt concentrate la nivelul consiliilor, din totalul de 510 funcții, iar în 35 de cazuri s-a constatat depășirea numărului minim de membri, ceea ce a determinat cheltuieli suplimentare de aproximativ 5,5 milioane lei anual”, precizează CCRM.

Auditul mai subliniază că unii funcționari publici dețin simultan mai multe calități – ca reprezentant al statului, membru al consiliilor sau al comisiilor de cenzori și audit – ceea ce poate afecta calitatea exercitării atribuțiilor principale și eficiența administrării entităților economice cu capital de stat.

CCRM constată că actualul cadru normativ este fragmentat, lipsesc strategii uniforme de reorganizare și modele operaționale pentru o guvernanță performantă, iar procesul de triere a entităților economice cu capital de stat utilizează criterii insuficiente.

În concluzie, instituția menționează că, deși au fost obținute unele rezultate pozitive, actualul model de guvernanță nu garantează încă o performanță durabilă și eficientă a entităților economice cu capital de stat.

Tofan: Moldova riscă să falimenteze dacă nu reduce deficitul bugetar

Premierul Vasile Tofan avertizează că Republica Moldova nu își poate permite să mențină un deficit bugetar de 6% din Produsul Intern Brut (PIB), întrucât o asemenea situație ar pune în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Șeful Executivului a anunțat că Guvernul intenționează să reducă deficitul sub 5% din PIB în 2027, iar în 2028 să îl coboare sub pragul de 4%.

Banca Națională majorează rata de bază de la 9% la 11%

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de politică monetară de la 9% la 11% anual. Comitetul executiv al BNM a argumentat decizia prin necesitatea de a contracara presiunile inflaționiste și de a readuce inflația în intervalul țintă de 5% ±1,5 puncte procentuale.