Nereguli depistate de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar la Ministerul Afacerilor Interne

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat, la 3 noiembrie curent, în cadrul ședinței Comisiei pentru control al finanțelor publice (CCFP), rezultatele Raportului de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) încheiate la 31 decembrie 2025.

publicat de Vadim Ungureanu
joi, 5 noiembrie 2026, 10:53
MAI

Una dintre constatările reiterate care au stat la baza opiniei cu rezerve vizează evidența contabilă fragmentată a infrastructurii de comunicații aferente proiectului TETRA. Componentele esențiale ale rețelelor funcționează ca parte integrantă a aceluiași complex și urmează să fie reflectate unitar în grupa de conturi „Instalații de transmisie”. În consecință, această grupă a fost subevaluată cu circa 260,1 milioane de lei, iar grupele „Mașini și utilaje”, „Construcții speciale” și „Unelte și scule” au fost supraevaluate, cumulativ, cu aceeași sumă.

Auditul a evidențiat și riscuri privind integritatea infrastructurii proiectului TETRA I. Procedurile de recepție și transmitere a celor 28 de turnuri de telecomunicații și 16 cabine tehnice, cu o valoare estimată de 31,2 milioane de lei, nu au fost finalizate. Infrastructura este utilizată de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, însă figurează juridic în patrimoniul unei entități private și a fost inclusă în proceduri de executare silită pentru datorii comerciale. Curtea de Conturi a recomandat Guvernului să examineze posibilitățile de deblocare a situației, în vederea excluderii bunurilor de interes strategic din aceste proceduri.

În ceea ce privește evidența patrimoniului, MAI nu a înregistrat în contabilitate 45 de edificii, cu o suprafață totală de 51,4 mii de metri pătrați, ceea ce a determinat subevaluarea semnificativă a grupei de conturi „Clădiri”. Totodată, la finele anului 2025, în evidența contabilă a Ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri neutilizate sau degradate, proiecte nevalorificate, construcții neterminate și apartamente de serviciu nefinalizate. Curtea de Conturi a recomandat Guvernului să examineze posibilitățile de valorificare a acestor active, în special a apartamentelor de serviciu, în vederea reducerii cheltuielilor bugetare aferente compensării costurilor de închiriere a spațiului locativ.

O altă constatare care a stat la baza opiniei cu rezerve se referă la evidența patrimoniului public transmis în gestiune sau depus ca aport la capitalul Serviciului 112 și al Î.S. „Servicii Pază”. Înregistrarea unor bunuri la valoarea de bilanț și omiterea altor bunuri din evidența aferentă au determinat subevaluarea grupei de conturi 415 cu 189 de milioane de lei.

Auditul a relevat deficiențe și în reflectarea operațiunilor aferente asistenței externe. Plățile efectuate în perioada 2022–2025 în cadrul proiectului „Îmbunătățirea echipamentului de stingere a incendiilor” au fost recunoscute integral în anul 2025, la recepționarea autospecialelor. Această abordare a condus la supraevaluarea veniturilor din granturi cu 156,1 milioane de lei și a cheltuielilor aferente serviciilor cu 3,4 milioane de lei. De asemenea, deficiențele privind recunoașterea și calcularea uzurii mijloacelor fixe au afectat rezultatul financiar raportat. O parte dintre deficiențele constatate în aceste domenii au fost remediate pe parcursul misiunii de audit.

În domeniul administrării parcului auto, la 31 decembrie 2025, Ministerul gestiona 3 417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar 1 247 dintre unitățile funcționale nu erau dotate cu GPS. Cheltuielile aferente gestionării parcului auto au constituit circa 123,1 milioane de lei. Curtea de Conturi a recomandat subdiviziunilor Ministerului să coreleze datele sistemului de localizare cu evidența contabilă și foile de parcurs și să aplice mecanisme unitare de monitorizare a utilizării mijloacelor de transport și a consumului de carburanți.

Raportul de audit prezintă, de asemenea, deficiențe în gestionarea proiectelor finanțate din surse externe. La finele anului 2025, soldul mijloacelor bănești aferente acestor proiecte constituia circa 59,3 milioane de lei, din care 19,9 milioane de lei urmau să fie transferate la bugetul de stat sau restituite donatorilor. Raportul abordează și riscurile aferente litigiilor patrimoniale, precum și angajamentele aferente zilelor de concediu neutilizate de angajați, estimate la circa 350,7 milioane de lei.

Menționăm că Curtea de Conturi a înaintat 15 recomandări, cu un termen de implementare de 9 luni, până la 11 martie 2027, la moment în urma auditului realizat și aprobat prin HCC nr. 50 din 26.05.2025, s-a constatat nivelul de implementare de 64,3%.