În perioada 2024–octombrie 2026, în țară au fost importate doar 13 drone de categorie medie, cu o greutate maximă la decolare între 25 și 150 de kilograme, în valoare totală de 267,2 mii de euro. Cea mai scumpă achiziție a fost o singură platformă fără pilot, evaluată la 172 mii de euro, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija, în baza declarațiilor vamale, scrie bani.md.

Potrivit economistului, anul 2025 a fost unul record pentru acest segment, cu zece drone importate, în valoare de aproape 230 de mii de euro, ceea ce reprezintă 86% din valoarea totală a importurilor analizate. Totuși, această creștere spectaculoasă a fost determinată în mare parte de o singură tranzacție, respectiv achiziția sistemului aerian fără pilot SP4, în valoare de 172 de mii de euro.

În schimb, în primele zece luni ale anului 2026, în Republica Moldova au ajuns doar două drone, cu o valoare cumulată de aproximativ 15,1 mii de euro. Ambele sunt destinate serviciilor profesionale de curățare, ceea ce indică apariția unei noi nișe de afaceri.

Analiza arată că, dintre cele 13 drone importate, șase sunt destinate instruirii operatorilor, trei sunt utilizate în agricultură, alte trei pentru curățarea fațadelor, geamurilor și panourilor fotovoltaice, iar una reprezintă un sistem aerian fără pilot al cărui scop nu este precizat în documentele vamale.

Deși dronele pentru instruire reprezintă aproape jumătate din numărul aparatelor importate, valoarea acestora este de numai 19,4 mii de euro. O parte dintre ele au fost achiziționate de Ministerul Afacerilor Interne, pentru pregătirea operatorilor.

În agricultură, unde utilizarea dronelor ar putea contribui la reducerea costurilor și creșterea productivității, importurile rămân surprinzător de reduse. În perioada analizată au fost aduse doar trei aparate, în valoare totală de 55,2 mii de euro. Prețurile variază considerabil, de la 4.500 de euro până la peste 28.000 de euro pentru o unitate.

Iurie Rija explică această situație prin costurile ridicate de achiziție, accesul limitat la finanțare și leasing, dar și prin posibilele dificultăți de reglementare a utilizării dronelor pentru lucrările agricole. Economistul precizează însă că unele echipamente ar putea fi importate în alte categorii de greutate sau sub alte poziții tarifare.

Un segment care începe să se dezvolte este cel al dronelor pentru curățarea clădirilor și panourilor solare. Trei companii diferite au importat asemenea echipamente între octombrie 2025 și iulie 2026, în valoare cumulată de 20,7 mii de euro. Potrivit analizei, apariția acestui segment este legată de cererea pentru servicii de curățare la înălțime și de dezvoltarea infrastructurii fotovoltaice.

În ceea ce privește originea echipamentelor, toate cele 13 drone importate sunt fabricate în China, însă nu toate au fost cumpărate direct de acolo. Șase au fost importate din China, patru prin România și trei prin Germania. Din punct de vedere valoric, România reprezintă 68,1% din totalul importurilor, datorită livrării celor mai scumpe echipamente.

Piața este concentrată în jurul câtorva importatori. Compania ABS SRL a adus patru aparate, în valoare de 182.000 de euro, reprezentând 68,1% din valoarea totală a importurilor. Pe locul al doilea se situează Agro Ghid SRL, cu două drone agricole, în valoare de 50,7 mii de euro. Împreună, cele două companii dețin 87,1% din valoarea importurilor analizate.

Diferențele de preț sunt considerabile. Deși valoarea medie a unei drone importate este de aproximativ 20.555 de euro, jumătate dintre aparate au costat cel mult 4.500 de euro. Dacă este exclus sistemul SP4, cea mai scumpă achiziție, prețul mediu scade la circa 7.935 de euro.

Economistul consideră că piața dronelor profesionale se află încă într-o etapă incipientă, iar dezvoltarea acesteia va depinde de accesul la finanțare, de reglementările privind utilizarea aparatelor fără pilot și de extinderea cererii pentru servicii specializate.

În opinia lui Iurie Rija, autoritățile ar putea stimula utilizarea dronelor în agricultură prin simplificarea procedurilor de înregistrare și autorizare a zborurilor, dar și prin includerea acestor echipamente în programele de subvenționare.

Totodată, economistul vede oportunități pentru companiile care ar putea presta servicii de stropire a culturilor, monitorizare agricolă și curățare a clădirilor, fără ca beneficiarii să fie nevoiți să investească direct în achiziția unor echipamente costisitoare.