Un lucru e cert însă: la Kremlin este o atmosferă sumbră, care şi-a pierdut un alt partener important în Europa, la şase luni după ce şi-a văzut înfrânt un alt aliat - premierul Ungariei, Viktor Orban, relatează Reuters.

Zeci de mii de oameni au ieşit pe străzile din Belgrad şi din alte oraşe şi localităţi din toată Serbia după ce Vucic şi-a recunoscut înfrângerea duminică seara, punând capăt celor doi ani de proteste paşnice antiguvernamentale care cereau demisia liderului populist.

Cu aproape 99% din voturi numărate, candidaţii studenţilor au obţinut un rezultat covârşitor de 52,7% din voturi, potrivit Comisiei Electorale de Stat, faţă de 39,2% pentru alianţa condusă de Partidul Progresist al Serbiei (SNS) al lui Vučić.

Astfel, studenţii vor ocupa 139 de locuri în parlamentul de 250 de locuri, alianţa SNS rămânând cu 97, iar restul fiind deţinute de partidele minoritare.

Constituţia prevede un termen de până la 90 de zile pentru formarea unui guvern, odată ce parlamentul este convocat după anunţarea rezultatelor finale de către Comisia Electorală de Stat.

„Mi s-a părut de necrezut, încă nu-mi vine să cred. A durat prea mult, iar (Vucic) ne-a presat mult, mult timp”, a declarat Marijana Radovanovic Pajovic, administrator universitar.

Vucic a dominat scena politică sârbă în calitate de prim-ministru sau preşedinte începând din 2014. Însă a fost îndepărtat de la putere de o listă de candidaţi susţinuţi de studenţi, care a luat naştere în urma protestelor anticorupţie declanşate după moartea a 16 persoane după prăbuşirea acoperişului unei gări din oraşul Novi Sad.

O SCHIMBARE POLITICĂ PROFUNDĂ

Victoria studenţilor marchează o schimbare politică profundă în această ţară cu o populaţie de aproximativ 6 milioane de locuitori şi aminteşte de înfrângerea suferită de Viktor Orban în Ungaria, în luna aprilie. De asemenea, aceasta ar putea constitui o sursă de inspiraţie pentru alte mişcări studenţeşti care au apărut în întreaga Europă în ultimele săptămâni, cerând standarde educaţionale mai bune şi perspective mai favorabile, menţionează Reuters.

Deşi printre candidaţii studenţilor se numără profesori universitari, actori şi fermieri, mişcarea nu are un lider - o strategie folosită în timpul protestelor pentru a evita orice încercări de denigrare din partea guvernului. Nu este clar cine va deveni prim-ministru şi cine va ocupa alte funcţii-cheie pentru a pune în aplicare agenda internă a studenţilor, care vizează eradicarea corupţiei şi îmbunătăţirea învăţământului, precum şi gestionarea poziţiei ţării pe scena internaţională.

„Această corupţie care a pătruns în toate aspectele vieţii noastre desigur că se va schimba; sperăm că ne vom îndrepta încet în direcţia unei comunităţi normale”, a declarat Svetlana Karagkozidou, angajată în domeniul asigurărilor, în vârstă de 60 de ani.

Printre personalităţile de seamă se numără şeful listei de candidaţi a studenţilor, cardiologul Ilija Srdanovic, fostul guvernator al băncii centrale Dejan Soskic şi Radomir Sajcic, profesor la Universitatea din Belgrad, care a vorbit în numele studenţilor după victoria acestora.

Totuşi, nu toată lumea a salutat schimbarea. „Nu-mi place să se schimbe ţara aşa, brusc şi dintr-o dată. Nici măcar nu ştiu cine se află în spatele acestei mişcări, cine sunt aceşti oameni, cine va conduce ţara”, a declarat Senka Radakovic, o angajată din sectorul public în vârstă de 60 de ani.

Între timp, susţinătorii mişcării studenţeşti s-au apucat să cureţe un parc din apropierea clădirii Parlamentului din Belgrad, care fusese folosit mult timp ca tabără de către susţinătorii lui Vučić. Au îndepărtat baricadele metalice şi corturile şi au curăţat autocolantele de pe echipamentele de joacă pentru copii. „Cred că este unul dintre cele mai frumoase parcuri din Belgrad, pe care ni l-au luat timp de un an sau un an şi jumătate, iar asta este cel puţin ce putem face în acest moment”, a spus unul dintre voluntarii care au participat la curăţenie, Filip Beselinovic.

Vucic şi SNS au negat în repetate rânduri acuzaţiile de represiune şi corupţie.

NOII LIDERI AI SEBIEI SE CONFRUNTĂ CU O SERIE DE PROVOCĂRI DIFICILE

Mişcarea de protest condusă de studenţii din Serbia a obţinut, aşadar, o victorie istorică în alegerile parlamentare de duminică, punând capăt lungii perioade de guvernare a lui Aleksandar Vučic. Însă liderii lor, care urmează să fie numiţi, se confruntă cu o lungă listă de probleme.

KOSOVO

„Lista Studenţilor” consideră că fosta provincie Kosovo, care şi-a declarat independenţa faţă de Belgrad în 2008, rămâne o parte integrantă a Serbiei. În timpul campaniei electorale, candidaţii studenţilor au afirmat că Kosovo este un teritoriu ocupat temporar, care ar putea fi reintegrat în Serbia prin mijloace paşnice, diplomaţie şi dialog.

Obiectivul lor principal este prevenirea exodului populaţiei sârbe din nordul Kosovo şi consolidarea instituţiilor finanţate de Serbia şi care funcţionează în conformitate cu sistemul juridic sârb, precum cele din domeniul sănătăţii şi al educaţiei. Aceştia doresc ca sârbii din Kosovo să funcţioneze în mod autonom, respingând acordurile anterioare cu guvernul condus de etnicii albanezi de la Pristina, cum ar fi cele privind energia, plăcuţele de înmatriculare ale autovehiculelor şi utilizarea monedei dinar.

RELAŢII TENSIONATE CU UE

Având în vedere că negocierile de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană sunt în mare parte blocate din cauza lipsei reformelor necesare, campania dusă de „Lista Studenţilor” a evitat în mod deliberat astfel de chestiuni de politică externă care polarizează opinia publică.

Candidaţi de seamă, printre care fostul guvernator al băncii centrale, Dejan Soskic, şi cardiologul Ilija Srdanovic au afirmat că guvernul trebuie să se concentreze mai întâi pe reformele interne şi să finalizeze toate capitolele de negociere cu UE înainte de a cere publicului să se pronunţe definitiv asupra aderării la blocul comunitar.

Poziţia „Listei Studenţilor” cu privire la Kosovo este, de asemenea, în contradicţie cu aderarea la UE, care impune Belgradului să-şi normalizeze relaţiile cu Pristina.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să sprijine reformele, inclusiv în domeniul statului de drept şi al libertăţii presei, şi să colaboreze pentru a promova viitorul Serbiei în cadrul UE.

RELAŢII COMPLEXE CU RUSIA ŞI SANCŢIUNILE SUA ÎMPOTRIVA COMPANIEI PETROLIERE NIS

„Lista Studenţilor” trebuie să navigheze printr-o reţea complexă de politici energetice şi de politică externă cu Rusia, aliatul tradiţional al Serbiei. Studenţii au declarat că nu au intenţia de a se alinia la poziţia UE şi de a impune sancţiuni împotriva Moscovei în legătură cu războiul din Ucraina.

Noul guvern ar depinde de derogările de la sancţiunile SUA pentru a menţine importurile de ţiţei, în aşteptarea vânzării participaţiei Rusiei la compania energetică NIS, care operează singura rafinărie de petrol din Serbia, către compania maghiară MOL.

Compania rusă Gazprom este, de asemenea, cel mai mare furnizor de gaze al Serbiei, livrând aproximativ 2,2 miliarde de metri cubi pe an la preţuri sub cele de pe piaţă. „Lista Studenţilor” a afirmat că această dependenţă energetică nu reprezintă o aliniere geopolitică, ci o dependenţă economică acută.

Principalii candidaţi ai „Listei Studenţilor” au declarat că un viitor guvern va pune capăt tuturor exporturilor de arme din Serbia către zonele de război, inclusiv vânzările către intermediari occidentali care transmit arme către Ucraina. Vucic a cultivat legături personale puternice atât cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, cât şi cu preşedintele rus Vladimir Putin.

CORUPŢIE

Programul anticorupţie al „Listei Studenţilor” se concentrează pe reforme instituţionale, precum crearea unei unităţi de poliţie independente, care să răspundă în faţa procurorilor şi nu a Ministerului de Interne, precum şi eliminarea agenţilor de poliţie implicaţi în crima organizată sau în represiuni violente împotriva protestelor.

Aceştia doresc interzicerea numirii persoanelor loiale partidului în cadrul companiilor de stat, în favoarea unor angajări transparente, bazate pe merit. Responsabilitatea financiară şi supravegherea fiscală ar include o lege strictă privind provenienţa averii, care să permită statului să auditeze, să confişte şi să returneze în bugetul de stat averea dobândită ilegal de către funcţionari.

Funcţionarilor condamnaţi li s-ar interzice să ocupe funcţii publice.

Programul anticorupţie al studenţilor prevede, de asemenea, controlul public al tuturor contractelor majore de infrastructură de stat şi crearea unor organisme independente de supraveghere pentru a combate utilizarea abuzivă a fondurilor publice.

Vucic, SNS şi autorităţile au negat în repetate rânduri acuzaţiile de represiune şi corupţie.

ECONOMIE

Economia Serbiei este profund integrată atât în piaţa europeană, cât şi în fluxurile internaţionale de investiţii.

FMI a prognozat o creştere economică a Serbiei de 3% în 2026 şi de 4% în 2027. Inflaţia din septembrie s-a situat la 4,1%, aproape dublă faţă de cea din august (2,2%), în timp ce banca centrală a menţinut o rată de referinţă de 5,75% începând din 2024.

Platforma economică a „Listei Studenţilor” reorientează modelul de creştere al Serbiei de la proiectele de infrastructură susţinute de stat şi forţa de muncă ieftină către securitatea pieţei interne şi dreptul muncii.

Un element central al planului îl constituie o campanie împotriva monopolurilor din comerţul cu amănuntul, menită să reducă preţurile alimentelor, însoţită de o reformă fiscală care majorează impozitele pentru cetăţenii înstăriţi şi le reduce pentru grupurile cu venituri mai mici.

Mişcarea s-a angajat să reducă drastic durata maximă permisă pentru munca temporară.

Sustenabilitatea fiscală s-ar baza în mare măsură pe economiile realizate prin combaterea corupţiei şi pe o supraveghere riguroasă din partea statului.

Cheltuielile sociale s-ar concentra pe stoparea exodului tinerilor printr-o iniţiativă de locuinţe la preţuri accesibile pentru cuplurile tinere, profesori şi personalul medical, alături de garantarea manualelor şcolare gratuite şi a medicamentelor mai ieftine, subvenţionate de stat.

ATMOSFERĂ SUMBRĂ LA MOSCOVA

Înfrângerea electorală zdrobitoare suferită de Aleksandar Vucic în faţa unei mişcări de protest susţinute de studenţi a aruncat o umbră de pesimism asupra Moscovei, care a pierdut un alt partener important în Europa la doar şase luni după ce aliatul său, Viktor Orban, a fost înlăturat de la putere în urma alegerilor din Ungaria, arată Reuters.

Serbia a intrat luni într-o nouă eră după ce Vucic, un vizitator frecvent al Moscovei care a ocupat funcţia de prim-ministru sau preşedinte din 2014, a suferit duminică o înfrângere ce a declanşat celebrări la nivel naţional, deşi puţini au idee despre modul în care vor guverna noii lideri ai ţării balcanice, susţinuţi de studenţi.

Rusia considera Serbia lui Vucic un aliat crucial în Europa şi un bastion împotriva a ceea ce Moscova a prezentat drept încercările agresive ale Uniunii Europene de a o izola şi pedepsi pentru războiul din Ucraina.

Serbia cumpără cantităţi mari de gaz de la gigantul energetic rus Gazprom şi, deşi are aspiraţii de aderare la Uniunea Europeană, nu a aderat la sancţiunile susţinute de UE împotriva Rusiei în legătură cu Ucraina. ⁠În schimb, sub conducerea lui Vucic - care se bucura de legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin - a continuat să dezvolte relaţii economice, politice şi militare strânse cu Moscova.

Public, Kremlinul a afişat o atitudine echilibrată faţă de înfrângerea lui Vucic, deşi în subtext a trasmis avertismente voalate noilor lideri de la Belgrad. Kremlinul a afirmat că a luat act de rezultat şi de faptul că Vucic - a cărui contribuţie la relaţiile bilaterale a fost lăudată călduros - trece în opoziţie. „În ceea ce priveşte noua forţă politică care va ajunge la putere în urma alegerilor, dorim să ne exprimăm speranţa că acţiunile sale vor fi, de asemenea, orientate în mod constructiv către dezvoltarea în continuare a relaţiilor şi că aceste noi forţe politice vor înţelege că cooperarea cu Rusia este în interesul Serbiei, deoarece aduce beneficii Serbiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Din partea noastră, intenţionăm să continuăm să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a favoriza dezvoltarea relaţiilor noastre cu Belgradul. Dar, după cum ştiţi, la tango sunt necesari doi”, a punctat Peskov.

Însă, cel puţin pentru moment, pierderea potenţială a Serbiei ca aliat apropiat - după eşecurile de influenţa geopolitică suferite de Rusia în regiunea Caucazului de Sud şi în anumite părţi ale Asiei Centrale - este considerată la Moscova de politicienii, mass-media şi analiştii aliniaţi Kremlinului o lovitură gravă, scrie Reuters.

CE SPERANŢE DE ALIAŢI MAI ARE RUSIA ÎN EUROPA

Rusia poate încă să considere Slovacia, stat membru al UE condus de prim-ministrul Robert Fico, ca o ţară prietenoasă. De asemenea, Rusia a urmărit cu atenţie tulburările din Franţa, unde politiciana de extremă dreapta Marine Le Pen a declarat că va reduce ajutorul financiar acordat Ucrainei dacă ar câştiga alegerile prezidenţiale de anul viitor.

De asemenea, succesele electorale regionale recente ale partidului de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) au fost salutate în Rusia, unde trimisul special al lui Putin, Kirill Dmitriev, a început să vorbească despre posibilitatea redeschiderii, într-o zi, a conductelor de gaz Nord Stream dintre Germania şi Rusia, care au fost aruncate în aer în 2022.

Înaintea alegerilor de duminică, partidul „Lista Studenţilor” a declarat că nu va impune sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu Ucraina, că va menţine neutralitatea militară a Serbiei şi că nu va încerca să adere la NATO. Vucic a pus la îndoială aceste promisiuni, sugerând că partidul s-ar putea răzgândi şi ar putea impune sancţiuni împotriva Moscovei încă din martie sau aprilie.

Membrii elitei politice ruse se tem că aspiraţiile Serbiei de a adera la UE ar putea determina o presiune mai mare asupra acesteia pentru a se alinia mai strâns la politica externă a UE şi că, în acest proces, Moscova s-ar putea simţi trădată de un aliat tradiţional.

„Bruxelles-ul, la rândul său, doreşte ca Belgradul să se alinieze mai strâns la poziţia comună europeană faţă de Rusia. Principalul indicator al direcţiei reale a Serbiei nu vor fi declaraţiile lui Vucic sau promisiunile electorale ale oponenţilor săi, ci mai degrabă primele decizii luate de noul cabinet”, a comentat ziarul „Moskovski Komsomoleţ”.

Fiodor Lukianov, redactor-şef al influentei reviste „Russia in Global Affairs”, a afirmat că este clar că în Serbia se conturează o nouă eră politică care ar putea reorienta brusc ţara către UE, la fel cum pierderea puterii de către Orbán în Ungaria a dus la o apropiere mult mai strânsă între Budapesta şi Bruxelles.

„În acest sens, cazul Ungariei este destul de revelator”, a spus Lukianov. „Iar Rusia nu are nimic bun de aşteptat”, a conchis el.

Sursa: news.ro