Acest marş de protest, care are valoarea unui test pentru opozanţii ruşi, a început cu scandări precum „Nu războiului!”, „Rusia fără Putin!” şi „Rusia va fi liberă!”. 

Marşul de la Berlin, care găzduieşte o mulţime de exilaţi şi opozanţi ruşi, urma să se încheie cu un miting în faţa Ambasadei Rusiei. Opozanţii au estimat numărul participanţilor la circa 2.000. 

Opoziţia, care şi-a pierdut în februarie personalitatea sa emblematică, pe Aleksei Navalnîi, mort în circumstanţe neclare în închisoare, este privată de mijloace de a acţiona în Rusia şi deci forţată să-şi relanseze mişcarea din străinătate.

Iulia Navalnaia, văduva lui Aleksei Navalnîi, şi aliaţi ai acestuia conduceau coloana manifestanţilor împreună cu alţi iniţiatori ai acestei mobilizări: Ilia Iaşin, ex-deputat municipal din Moscova, eliberat din închisoare, şi Vladimir Kara-Murza, critic de mult timp al Kremlinului, care a supravieţuit închisorii şi la două tentative de otrăvire. 

Puterea rusă a eradicat metodic orice fel de contestare în ultimii ani, aruncând sute, poate chiar mii de persoane, în spatele gratiilor şi făcând imposibilă orice acţiune de protest. 

Mişcarea anti-Putin este slăbită de asemenea de sciziuni şi lupte interne între reprezentanţii săi.

Ce cer protestatarii 

Mobilizarea de duminică a cerut „retragerea imediată” a trupelor ruse din Ucraina, destituirea lui Vladimir Putin şi judecarea sa în calitate de „criminal de război”, precum şi eliberarea tuturor deţinuţilor politici din închisorile ruseşti. 

„Este important să arătăm că nu toţi ruşii şi rusofonii sunt în favoarea lui Putin, aşa cum ar putea crede întreaga lume, ci că ei apără de asemenea valorile democratice liberale, că ei sunt împotriva războiului şi a crimelor”, a declarat o manifestantă, Polina Zelenskaia, 21 de ani, studentă vorbitoare de limba rusă pentru AFP. 

Ultimele mari adunări ale susţinătorilor opoziţiei în Rusia reuniseră spontan mai multe mii de persoane, în pofida riscurilor, la funeraliile lui Aleksei Navalnîii în martie 2024 şi la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022. 

Zeci de mii de ruşi au protestat de asemenea în ianuarie 2021 în numeroase oraşe ale ţării după arestarea lui Aleksei Navalnîi la revenirea sa în Rusia. Aceste manifestaţii fuseseră dispersate de poliţie, care a efectuat mii de arestări. 

Ori, după moartea carismaticului militant anticorupţie, mişcarea sa încearcă reaprindă flacăra luptei împotriva puterii ruse.

Opoziția nu are un plan pentru căderea lui Putin 

Ilustrând aceste dificultăţi, Iulia Navalnaia a admis în cadrul unui interviu acordat televiziunii de opoziţie Dojdi miercuri că opoziţia nu are un „plan” care să ducă la căderea lui Vladimir Putin şi la oprirea războiului. 

Mai multe scandaluri în cadrul opoziţiei ruse au fragilizat de asemenea mişcarea şi au provocat frustrări în rândul unei părţi a militanţilor săi. 

Este vorba de un atac cu ciocanul asupra unui aliat al lui Navalnîi în urma căruia victima a arătat spre un apropiat al fostului oligarh Mihail Hodorkovski. Apoi, au urmat acuzaţii la adresa Fondului de luptă împotriva corupţiei FBK, al opozantului defunct, care ar fi acoperit maşinaţii ale unor bancheri veroşi din Rusia, dintre care unii având conexiuni cu FSB, conform media ruse din exil. 

Iulia Navalnaia, Ilia Iaşin şi Vladimir Kara-Murza, manifestând împreună la Berlin, speră deci să afişeze o unitate şi să mobilizeze zeci de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara din 2022, în special pentru a scăpa de înrolarea în armată. 

„Este foarte important să arătăm că putem lucra împreună şi să consolidăm diversele forţe ale mişcării împotriva războiului rus”, a insistat Vladimir Kara-Murza într-un interviu acordat Dojdi la începutul lunii noiembrie. 

Kremlinul a minimalizat această iniţiativă, calificând-o drept nesemnificativă. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, i-a ironizat miercuri pe opozanţii din exil, despre care a spus că sunt „monstruos rupţi de ţara lor” şi că „opinia lor n-are nicio importanţă”.

Sursa: digi24.ro