ANCHETĂ | Țeapă la cel mai înalt nivel. Investitori din România, ținuți pe tușă de autorități, după ce au cumpărat un imobil în centrul Capitalei

Și-au cumpărat un imobil de milioane, dar n-au voie să se atingă de el. Asta a pățit o companie cu capital românesc, care a intrat în posesia unei clădiri amplasată în inima Capitalei. De mai bine de doi ani, nu poate face nimic și stă cu investiția înghețată, deoarece terenul pe care se află imobilul este, în continuare, în proprietatea statului, iar lupta cu birocrația moldovenească s-a dovedit a fi mult mai grea decât părea.

publicat de Anatol Chirilov
luni, 5 februarie 2024, 14:03   1946
Anchetă

Astfel, locul unde, teoretic, urma să fie ridicată o construcție nouă și modernă, stă în paragină și colcăie de narcomani și persoane fără adăpost, chiar în preajma unui centru social pentru copii, transmite ziua.md.

Totul a început în 29 septembrie 2022, atunci când compania de construcții „Inamstro”, împreună cu societatea comercială „Atlassian” (aceasta din urmă a vândut între timp cota parte către „Win Capital SRL – compania fiică a companiei românești Winn Corporation) au cumpărat o clădire din spatele Centrului Republican pentru Copii și Tineret (ARTICO). 

Foto 1

Problemele, de facto, au început în momentul în care proprietarii au cerut de la Primăria Chișinău actele permisive pentru reconstrucția clădirii. Autoritățile municipale au refuzat eliberarea documentelor și i-au direcționat pe proprietari la autoritățile centrale, motivul fiind „lipsa relațiilor funciare ale terenului pe care este amplasată construcția”. 

Iar pentru că ARTICO se află în  gestiunea Ministerului Educației și Cercetării, reprezentanții companiilor au expediat o scrisoare și la minister, pentru a găsi împreună o soluție pentru această problemă. Doar că în loc de soluții, ministerul le-a interzis „orice inițiativă de inițiere a demolării construcției”. 

„Este absurd ca autoritatea publică să interzică proprietarului unui imobil să-l demoleze, or, acest răspuns aduce atingeri dreptului nostru fundamental de proprietate, iar Ministerul, în loc să soluționeze problema pe cale amiabilă și să găsească împreună cu noi un compromis, refuză să participe la orice discuții și, totodată, blochează valorificarea dreptului nostru de proprietate”, susține directorul executiv al companiei „Inamstro”, Serghei Panfili.

Refuzuri pe bandă rulantă și nicio soluție din partea autorităților

După Ministerul Educației, a venit rândul Agenției Proprietăți Publice (APP) să ofere refuzuri pe bandă rulantă. Proprietarii clădirii, având un drept de superficie instituit prin lege, dar nerecunoscut încă de autorități, au depus mai multe cereri la Agenție pentru a obține acordul de a elabora un studiu de fezabilitate pentru terenul aferent construcției lor. Însă toate eforturile au fost în zadar. 

„În pofida cererilor legitime, APP a refuzat satisfacerea cerințelor noastre și au oferit niște răspunsuri evazive și nemotivate, fără a încerca să soluționeze în fond problema”, susțin proprietarii bunului imobil.

În 30 noiembrie 2022, compania „Inamstro”, coproprietar al construcției, a solicitat APP acordul prealabil pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru terenul aferent construcției, cu o suprafață de 0,472 hectare, pe care îl deține împreună cu firma din România. Peste patru luni a venit și răspunsul, fiind oferit acordul pentru elaborarea planurilor geometrice ale terenului aferent. În același răspuns, APP a precizat că „eliberarea acordului pentru un alt studiu de fezabilitate nu este necesar”.  Toate bune și frumoase, doar că, surpriză!, peste 7 luni, în noiembrie 2023, când a fost prezentat la APP studiul de fezabilitate, proiectul nu a mai fost aprobat.

Dreptul de superficie, singura cale de depășire a problemei

Situația în care s-au pomenit proprietarii construcției poate fi soluționată într-un singur mod care să împace ambele părți. Este vorba despre oferirea celor două companii dreptului de superficie asupra terenului, soluție reglementată de legislația în vigoare. Codul Civil prevede că dreptul de superficie este „dreptul real imobiliar de a poseda şi folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii a superficiarului, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente a superficiarului”.

Dreptul de a deservi și exploata construcția privată aflată pe terenul statului, este posibilă în mod legal. Prin Legea nr. 133/2018 din 01 martie 2019 a fost instituit dreptul de superficie asupra terenului care aparține statului sau unității administrativ-teritoriale (indiferent dacă face parte din domeniul public sau privat) în folosul proprietarului construcției. 

Totuși, se pare, autoritățile refuză să facă uz de această posibilitate legală. Mai mult, reprezentanții companiilor spun că suportă pierderi zilnice din cauza imposibilității valorificării construcției, care, de altfel, de află într-o stare avariată, existând riscul prăbușirii acesteia. 

Foto II

Articolul 8 alin. (1) al Legii nr. 845 din 03 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi prevede că statul creează tuturor întreprinderilor condiții juridice și economice egale, garantează respectarea drepturilor și intereselor lor legitime, contribuie la dezvoltarea concurenței libere, conștiincioase între aceștia, le asigură posibilități egale de a folosi resursele tehnico-materiale. Același articol din lege prevede că pagubele, inclusiv venitul ratat, suportate de întreprindere ca urmare a neîndeplinirii la nivelul cuvenit, de către persoanele cu funcție de răspundere, a obligațiilor lor stabilite de lege față de întreprinderi, urmează a fi reparate din bugetul stat.

Atitudinea autorităților este ciudată și de neînțeles pentru noi. Noi suntem proprietarii de drept ai clădirii, însă n-o putem folosi. Nu ne dau voie să facem nimic. De asemenea, autoritățile refuză să legifereze dreptul de superficie asupra terenului, or anume superficia este unică modalitate de folosire a terenului pe care se află construcția. În primul rând, vrem să valorificăm clădirea pe care o deținem, pentru că e dreptul nostru legal să o facem. Vrem să construim un obiect cu menire social-culturală, or acest lucru va duce inevitabil la îmbunătățirea infrastructurii și securizarea zonei. Iar noua clădire se va încadra în ansamblul arhitectural al zonei. Suntem siguri că toți vor acea de câștigat”, a mai menționat Panfili.

În septembrie 2023, reprezentanții companiei au sesizat instituția prezidențială, reclamând indolența autorităților guvernamentale. 

România este unul dintre principalii parteneri diplomatici și comerciali ai Republicii Moldova. Investițiile companiilor române vin să fortifice relațiile dintre ambele state și să contribuie la bunăstarea populației. (…). Inamstro și Win Capital sunt nedumerite de acțiunile/inacțiunile APP, CRCT Artico și Ministerului Educației și Cercetării. Autoritățile indicate se împotrivesc valorificării bunului imobil proprietate privată și, în acest mod, blochează investițiile din afara țării. (…) Cu alte cuvinte, o autoritate publică interzice unui proprietar reconstrucția/demolarea/renovarea bunului imobil”, se arată în scrisoarea adresată Președinției.

La rândul său, potrivit reprezentanților companiilor care dețin imobilul, Președinția a solicitat Cancelariei de Stat să se implice nemijlocit în lichidarea barierelor birocratice. Ulterior, Cancelaria de Stat a solicitat implicarea APP să soluționeze petiția, iar în caz de necesitate să convoace în ședință petiționarii împreună cu toate autoritățile de resort. Totuși, reprezentanții celor două companii susțin că, până astăzi, APP a ignorat cu desăvârșire solicitările venite din partea Președinției și au refuzat să organizeze o întrevedere cu petiționarii și actorii vizați în soluționarea petiției. 

Deși avem răspunsurile oferite, de-a lungul timpului, reprezentanților celor două companii din partea reprezentanților APP, redacția ZIUA a considerat oportun să ofere Agenției dreptul de a-și spune părerea cu privire la acest subiect. Am trimis o solicitare către APP, însă, deocamdată, nu avem niciun răspuns. În momentul în care cei de la APP vor răspunde scrisorii ZIUA, suntem gata să publicăm reacția într-un articol de presă ulterior. 

(DOC) Corupție cât duce „trenul solidarității” la CFM? Supraveghetorul tehnic al lucrărilor de reabilitare a tronsonului feroviar Basarabeasca-Berezino, cere anularea procesului-verbal de recepție finală

Supraveghetorul tehnic al lucrărilor de reabilitare a tronsonului feroviar Basarabeasca-Berezino, cu care se lăuda acum doi ani, fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al R.Moldova, Andrei Spînu, dar și pentru care Calea Ferată din Moldova a alocat peste un milion de euro, solicită anulare procesului-verbal de finalizare a lucrărilor, dar și reconvocarea comisiei.