Drept rezultat, RISE Moldova anunță lansarea unui nou proiect de investigație cu genericul „#Plahostan”. Acesta își propune să înglobeze o serie de articole despre cele mai importante episoade din viața criminalității organizate din Moldova care, pe parcursul ultimului deceniu, s-a consolidat în jurul oligarhului Vladimir Plahotniuc. În ultimii ani, chiar și când nu deținea nicio funcţie în stat, Plahotniuc continua să domine un clan întreg de funcţionari și demnitari, fiind considerat guvernatorul informal al ţării.

Odată cu preluarea șefiei Partidului Democrat de către oligarhul Vladimir Plahotniuc, Republica Moldova a început să se transforme într-un stat în care practic toate procesele – politice, economice, sociale, culturale, erau controlate de Plahotniuc și anturajul său. Fenomenul, recunoscut și de comunitatea internațională, a ajuns să fie calificat drept „regim oligarhic”, iar țara – să fie percepută drept un „stat capturat”. Pornind de la această conjunctură, a și apărut denumirea proiectului – #Plahostan.

Unul din dosarele penale gestionate de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) așa și se numește: „Organizația criminală a lui Plahotniuc”. Unii dintre membrii acestei organizații au rămas în funcții-cheie și după fuga lui Plahotniuc din țară, continuând să exercite influență asupra proceselor politice, economice și de justiție.

Potrivit datelor anchetei, o ramură importantă din gruparea Plahotniuc a reprezentat-o Ilan Șor, fostul primar de Orhei condamnat în primă instanță în dosarul „Furtul miliardului”, precum și un șir de companii, de persoane de încredere și interpuși.

În acest prim-episod din seria #Plahostan, relatăm pe scurt despre modul în care era structurată „organizația criminală a lui Plahotniuc” și direcțiile ei de activitate, așa cum reiese din documentele oamenilor legii.

INFRACȚIUNEA
22 mai 2020. Magistrata Elena Costiuc de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, dispune arestarea preventivă a lui Vladimir Plahotniuc. Decizia este luată în lipsa oligarhului, la pronunțare fiind prezent avocatul acestuia, Lucian Rogac.

Din demersul procurorului Dumitru Raileanu reiese că Plahotniuc este învinuit de „de crearea şi conducerea unei organizaţii criminale, căutarea şi angajarea de membri în organizaţia criminală, desfăşurarea adunărilor membrilor acesteia, crearea fondurilor băneşti şi de altă natură pentru susţinerea financiară a membrilor şi a activităţii criminale a organizaţiei, coordonarea planurilor şi acțiunilor criminale cu alte organizaţii și grupuri criminale și infractori din țară și din străinătate, în vederea îmbogățirii personale și realizării intereselor financiare ale organizației criminale.”

„Haznaua” grupului criminal organizat era formată din surse provenite în urma mai multor tipuri de infracțiuni, precum:
● sustragerea şi spălarea mijloacelor financiare din sistemul bancar al Republicii Moldova;
● preluarea afacerilor străine;
● crearea monopolurilor economice în diverse domenii de interes;
● escrocherii;
● şantaj.

PALIERELE
Conform datelor anchetei prezentate în instanță, organizaţia criminală creată şi condusă de Plahotniuc era structurată pe două paliere.

Primul palier era cel decizional. El era format din membri de familie sau persoane cu care Plahotniuc stabilise relații de afinitate, precum și persoane de încredere.

Al doilea palier era cel execuțional. El includea subordonați, aderenți și susținători, precum și intermediari și interpuși.

Conform datelor anchetei, începând aproximativ cu anul 2009 și până în 2019, Vladimir Plahotniuc a atras de partea sa mai multe persoane din mediul infracțional și de afaceri și a întemeiat, astfel, o organizație criminală.

Organizația criminală creată și coordonată de Plahotniuc era compusă din mai multe grupări criminale cu o construcţie ierarhică şi concepţie unică de activitate. Funcţiile în cadrul lor aveau o delimitare strictă, lucru care permitea gestionarea efectivă a proceselor de acumulare a veniturilor din surse ilegale.

STRUCTURA
„Pe parcursul întregii perioade de existență a asociației criminale date, până la 14 iunie 2019, când Vladimir Plahotniuc a fugit din țară, structura sa a fost schimbată în mod repetat, atât personal de către conducătorul organizației, cât și în funcție de situația specifică creată în interiorul organizației, generată de conspirația schemelor infracționale inventate, evoluția situației politice din țară, precum și intențiile de legalizare a veniturilor infracționale obținute”, explică procurorul în motivarea încheierii privind arestarea preventivă.

Din organizația condusă de Vladimir Plahotniuc făceau parte mai multe grupări criminale create și gestionate de diverse persoane, grupările fiind structurate pe mai multe trepte ierarhice, fiecare ierarhie fiind condusă de persoane specializate în anumite domenii: bancar, economic, fiscal, justiție, politic, mass-media etc.

Aceștia din urmă participau nemijlocit la realizarea acțiunilor infracționale, inclusiv prin selectarea și racolarea noilor membri, precum și dirijau activitatea persoanelor expuse public, care dețineau un statut special în ierarhia grupului criminal organizat și care asigurau caracterul aparent legal al activităților infracționale.

SARCINILE
Conform datelor anchetei, Vladimir Plahotniuc însuși conducea şi organiza activităţile asociaţiei criminale, atribuindu-le conducătorilor subdiviziunilor structurale următoarele sarcini:

• planificarea şi pregătirea comiterii infracţiunilor legate de asigurarea activităţii organizaţiei criminale;
• coordonarea şi gestionarea subdiviziunilor structurale, membre ale asociaţiei criminale, angajate în activităţi ilegale în state ale UE, Ucraina, Federaţia Rusă, SUA, Emiratele Arabe Unite şi alte ţări, prin persoane interpuse, prin intermediul mijloacelor de comunicare electronice şi întâlniri personale;Pe când era in politică, Plahotniuc nu a declarat bunuri în valoare totala de peste 2,2 miliarde de lei (circa 100 de milioane de dolari). Colaj: RISE Moldova/Alex Buretz
• organizarea verificării persoanelor implicate de către conducătorii subdiviziunilor structurale în activităţile organizaţiei criminale;
• asigurarea măsurilor de conspiraţie în rândul conducătorilor şi membrilor organizaţiei criminale, prin utilizarea, în cadrul discuţiilor purtate, inclusiv prin intermediari, a terminologiei stabilite în prealabil, care ascundea conţinutul real al negocierilor;
• controlul instituţiilor administrative ale ţării, prin asigurarea numirii în funcţii-cheie a unor persoane de încredere, din anturajul său sau al membrilor ce exercitau funcţii decizionale în cadrul organizaţiei criminale, acestea devenind responsabile de executarea sarcinilor stabilite în interesele organizaţiei criminale şi înlăturarea eventualelor obstacole în funcţionarea organizaţiei;
• asigurarea acoperirii politice prin finanţarea unui partid politic şi implicarea acestuia în procesul guvernamental al ţării, atât prin acţiuni directe în interesele organizaţiei criminale, cât şi în scopul excluderii riscurilor existente pentru aceasta;
• preluarea afacerilor persoanelor fizice şi juridice din Republica Moldova, în vederea asigurării bunăstării materiale a sa şi a membrilor organizaţiei criminale;
• crearea şi controlul monopolurilor economice în diverse sfere de interese, atât licite, cât şi ilicite, generatoare de profit în proporţii deosebit de mari;
• organizarea plăţilor către conducătorii şi membrii organizaţiei criminale a cotelor din venitul criminal.

ADRESE
În demersul său, procurorul menționează că, în diferite perioade, funcţionalitatea organizaţiei criminale a fost asigurată din diverse locaţii, inclusiv din clădirile de oficii amplasate în mun. Chişinău pe str. D. Cantemir, 1/1 (Global Business Center, sediul de afaceri al lui Plahotniuc) şi str. Armenească, 44/3 (sediul Partidului Democrat în perioada în care Plahotniuc a fost liderul formațiunii).

POLITICA, UN PARAVAN
Conform datelor anchetei, Vladimir Plahotniuc, „având intenţia de a da aparenţă de legalitate acţiunilor sale şi de a expune public pretinsul său rol de coordonator al proceselor economice şi sociale din ţară, precum şi de a mima o distanţare de la activităţile directe ale organizaţiei criminale […], în anul 2010 a aderat la un partid politic din Republica Moldova, prin intermediul căruia a fost ales în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova […], devenind, astfel, persoană publică.”

În aceste circumstanţe, el nu s-a mai implicat deschis în activităţile infracţionale ale organizaţiei criminale, ci a apelat la serviciile persoanelor cu care stabilise relaţii de afinitate, precum și a persoanelor de încredere, pe care le-a avansat treptat de pe poziţia de executanţi la cea de coordonatori.

GRUPAREA ŞOR
Procurorul mai menționează că, prin anii 2011-2012, Vladimir Plahotniuc, urmărind evitarea expunerii sale în prim-plan, l-a atras în activitatea criminală a organizaţiei pe Ilan Şor. Unul din obiectivele organizaţiei criminale era preluarea controlului şi sustragerea mijloacelor băneşti în proporţii deosebit de mari din cadrul mai multor bănci comerciale, printre care Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. Acest lucru a fost posibil prin generarea unor obligaţiuni rezultate din credite neperformante acordate, din 2012 până în noiembrie 2014, unor companii fără capacitate reală de plată, cu acoperirea ulterioară a tuturor acestor credite din contul bugetului de stat.

În această perioadă, Ilan Şor a organizat activitatea unei grupări criminale distincte, numită generic – gruparea criminală „Şor”, care, însă, făcea parte şi realiza acţiuni în interesele organizaţiei criminale create de Vladimir Plahotniuc.

OBIECTIVELE GRUPĂRII „ŞOR”
Reieşind din atribuţiile care îi reveneau fiecărui membru al organizaţiei criminale, Vladimir Plahotniuc i-a atribuit lui Ilan Şor şi altor persoane din anturajul acestuia rolul de asigurare a aspectelor tehnice şi organizaţionale ale mecanismului de sustragere a mijloacelor băneşti din sistemul bancar al ţării, şi anume:

• pregătirea comună şi planificarea săvârşirii infracţiunilor grave şi deosebit de grave legate de sustragerea în diferite forme (escrocherie, delapidare şi altele) a mijloacelor băneşti din sistemul bancar;
• crearea şi executarea schemei de sustragere a mijloacelor băneşti din Banca de Economii, Unibank, Banca Socială;
• asigurarea înregistrării în țări cu regim fiscal lejer şi în zone off-shore a companiilor nerezidente care urmau a fi utilizate în calitate de instrumente la sustragerea şi spălarea banilor însuşiţi;
• asigurarea preluării controlului sau înregistrarea unor companii rezidente şi nerezidente care urmau a fi utilizate în calitate de instrumente la sustragerea şi spălarea banilor însuşiţi;
• deschiderea conturilor bancare ale companiilor controlate în Republica Moldova, precum şi în alte ţări, şi înregistrarea acestora pe numele unor persoane interpuse, stabilirea legăturilor cu reprezentanţi ai băncilor din afara Republicii Moldova, în vederea atragerii lor în activităţile criminale comune ale organizaţiei;
• identificarea şi racolarea unor persoane cu situaţie materială precară, sau din regiuni necontrolate de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova sau chiar de peste hotarele Republicii Moldova, numiţi generic „nominali”, și determinarea acestora de a prelua diferite societăţi comerciale pe numele lor, în vederea reprezentării formale în faţa instituţiilor bancare pentru oficializarea primirii unor credite bancare sau a tranzacţiilor financiare legate de spălarea banilor însuşiţi prin aceste credite;
• asigurarea adoptării deciziilor favorabile organizaţiei criminale de către persoane cu funcţii de răspundere din cadrul Băncii de Economii, Unibank, Banca Socială şi „convingerea” acestora de a elibera mijloace băneşti sub formă de credite care urmau a fi însuşite;
• controlul tăinuirii urmelor infracţiunii, prin nimicirea documentelor importante care demonstrează implicarea membrilor organizaţiei criminale, precum şi crearea unor probe artificiale, în vederea învinovăţirii altor persoane de acţiunile infracţionale săvârşite;
• stabilirea legăturilor cu persoane expuse politic din Republica Moldova şi din afara ţării şi asigurarea financiară a acestora, în vederea înlăturării potenţialelor pericole ce puteau apărea pentru activitatea organizaţiei criminale.

P.S. Acum mai bine de o lună am transmis solicitări de interviu lui Vladimir Plahotniuc și lui Ilan Șor, însă așa și nu am primit un răspuns de la ei.