O ciornă a rezoluției, văzută de Europa Liberă, cuprinde o listă foarte lungă de promisiuni de ajutorare a Moldovei în toate domeniile posibile, de la economie la energetică, apărare și sprijinirea „alfabetizării informaționale” a populației, pentru ca țara să poată face față inclusiv în spațiul digital acțiunilor „maligne” rusești, tot mai intense pe măsură ce se apropie referendumul despre UE și alegerile prezidențiale din 20 octombrie.

Eurodeputații au promis susținerea necesară pentru toate instituțiile țării pentru procesul de aderare europeană, inclusiv prin trimiterea mai multor experți europeni la Chișinău.

Din document lipsesc, practic, notele critice la adresa Moldovei. Chiar și acolo unde se vorbește de nevoia continuării luptei împotriva corupției în anumite sectoare (securitate, administrație, justiție și media), această lipsă este menționată ca să demonstreze că Chișinăul merită mai mult ajutor european și în acest efort.

Rezoluția declară solidaritatea aleșilor europeni cu Moldova și cere sancționarea celor implicați în încercarea de a destabiliza țara, inclusiv prin extrădarea lui Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc și a altor indivizi pe care îi așteaptă procese în Republica Moldova.

Aleșii europeni subliniază angajamentul instituției pentru viitorul european al Moldovei, spunând că aderarea țării „ar fi o investiție reciproc avantajoasă într-o Europă unită și puternică”. Ei cer Comisiei, executivului european, să includă Moldova în prioritățile bugetare din viitor, mai ales prin instrumentul de asistență pentru preaderare, dar și printr-un cadru nou, numit Planul de Creștere.

Se cere, de asemenea, accelerarea procesului de integrare a Moldovei în UE, de la grăbirea screeningului (faza actuală, de început, în care se compară legile moldovene cu cele europene) până la cooptarea țării în diferite politici și programe europene chiar înainte să fie membră.

Singurul lucru care lipsește din rezoluția propusă spre votare miercuri - potrivit ciornei - este costul acestui sprijin. Surse de la Bruxelles spun Europei Libere că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va aduce la Chișinău joi un pachet de 1,8 miliarde de euro - în credite și granturi.

Solidaritate generală, cu românii în frunte

În discursurile lor din fața plenului reunit la Strasbourg, marți, zeci de europarlamentari din întreaga UE au susținut Moldova în pragul alegerilor și au condamnat interferența Rusiei în încercarea de a influența cetățenii să voteze împotriva aderării la UE, iar românii, cum era de așteptat, au fost printre cei mai entuziaști.

„Ce se întâmplă în Moldova contează pentru ceea ce se întâmplă în UE”, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureșan (PNL). El crede că „Rusia vrea vecini slabi”, de aceea încearcă să destabilizeze țara, promovând un stil de viață „bazat pe frică”, și promite susținerea europeană pentru o Moldovă „puternică, independentă și care-și decide propriul viitor”.

Ministrul de Externe moldovean Mihai Popșoi (stânga) și președintele Comisiei parlamentare de asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan, într-o imagine de arhivă.

Ministrul de Externe moldovean Mihai Popșoi (stânga) și președintele Comisiei parlamentare de asociere UE-Moldova, Siegfried Mureșan, într-o imagine de arhivă.

Eurodeputatul Dan Barna (USR) a spus că „Moldova a fost laboratorul de testare” pentru metodele putiniste de imixtiune în treburile unui stat independent și că UE „trebuie să ofere Chișinăului toată asistența posibilă: politică, economică și de securitate de care este nevoie”.

Social-democrata Maria Grapini a făcut un apel la mai multă asistență tehnică din partea UE pentru îmbunătățirea aparatului de stat: „e nevoie de traininguri pentru funcționarii de la instituțiile statului. Știți bine că încă sunt probleme în Justiție și președinta Maia Sandu spune că nu are suficientă resursă umană pregătită”.

Până și eurodeputații români din grupurile de extremă dreapta și-au declarat susținerea pentru Moldova în fața încercărilor rusești de destabilizare, unii introducând nuanțe unioniste.

Claudiu Târziu (AUR) a spus că România și UE pot ajuta în combaterea dezinformării rusești și „pot înclina balanța decisiv în favoarea adevărului”, dar că e de datoria Moldovei să se rupă de trecutul comunist și să se „reunifice cu țara-mamă, România”.

S-a vorbit și despre problema Transnistriei, pe care mulți o prezintă drept justificare că țara nu se va îndrepta prea curând spre aderarea la UE. Comisara europeană pentru valori și transparență, Vera Jourova (ANO, Cehia), a spus că „viitorul Moldovei nu poate fi ținut ostatic de un conflict nerezolvat” și promite că și oamenii din stânga Nistrului se vor bucura de avantajele cetățeniei europene.

Rezoluția PE cere la loc de frunte Rusiei să-și retragă trupele de pe teritoriul Moldovei și să asigure distrugerea muniției și echipamentului din depozitul Cobasna.

Ca și cum tribuna Parlamentului European le-ar fi fost mică, europarlamentarii români și-au reluat și intensificat mesajele de simpatie cu Moldova și la întruniri separate cu presa, în marginea dezbaterii de la Strasbourg.

„E foarte important ca cetățenii moldoveni să știe că noi, cei din Parlamentul European, suntem alături de ei în acest proces electoral”, a spus Daniel Buda, din partea PNL.

Și social-democratul Victor Negrescu a transmis semnale bune despre opinia europarlamentarilor cu vedere la votul care va urma în Moldova..

Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European care are în portofoliu și relația cu Moldova, va vizita vineri Chișinăul, în anticiparea scrutinului de săptămâna viitoare. El dorește ca Parlamentul European să aibă, cât mai curând, o reprezentanță în Moldova.

Săptămâna viitoare, în timpul summitului UE din 17-18 octombrie, șefii de stat ai celor 27 de țări membre vor discuta, la rândul lor, despre sprijinul pe care-l pot acorda Moldovei.

Potrivit unei ciorne a declarației finale a summitului UE din 17-18 octombrie, văzută de Europa Liberă, liderii europeni ar urma să-și reafirme sprijinul „neclintit” pentru parcursul european al R. Moldova, încurajând-o să continue reformele în această direcție.