Natalia Morari spune că în calitate de șefă a statului va veni cu mai multe inițiative menite să îmbunătățească nivelul de trai al cetățenilor și să stopeze exodul masiv al populației. Morari promite salarii majorate pentru medici și profesori și credite de 1% la procurarea locuințelor.

În calitate de președintă a Republicii Moldova Natalia Morari promite să majoreze salariile medicilor și cadrelor didactice. Lefurile celor două categorii de bugetari fiind corelate cu salariile miniștrilor și deputaților prin formula de 1:2. Adică, salariul unui profesor sau al unui medic nu poate fi mai mic decât  jumătate din salariul unui ministru sau deputat.

„Una dintre primele inițiative legislative va fi legarea salariului mediu al unui învățător și medic de salariul unui ministru și de salariu unui deputat, după formula 1:2. În primul rând, vom coborî salariile miniștrilor și deputaților. Vor să-și majoreze salariile până la 40 de mii de lei, poftim! Dar asigurați salariile medicilor și profesorilor de 20 de mii de lei. Dacă vor salarii de 60 de mii de lei, cel al profesorilor și medicilor să fie de 30 de mii. Așa se face într-o țară civilizată. Pentru că pe medicină și pe educație se bazează o educație sănătoasă”, a spus candidata la funcția de președintă a Republicii Moldova, Natalia Morari.

Morari spune că problema depopulării accelerate a țării poate fi soluționată prin oferirea unor credite ieftine la procurarea locuințelor. Candidata independentă spune că va propune deputaților un proiect de lege în acest sens, dacă va ajunge la șefia țării.

„Propunem sistemul ipotecar de 1%, cea mai ieftină ipotecă din regiune, pe care eu o voi propune drept inițiativă legislativă. În Republica Moldova, la sfârșitul anilor 90 am avut o problemă cu nefinalizarea blocurilor cooperative. Când analizam soluțiile de unde pot fi luați bani pentru un program de ipotecă ieftină de 1%, am aflat că Parlamentul a obligat atunci Banca Națională să crediteze băncile comerciale sub 0,5%, dar băncile comerciale aveau dreptul să-și pună adaos de doar de 0,5%. Atunci majoritatea blocurilor cooperative erau construite din aceste credite ieftine. Și oamenii au câștigat, și companiile de construcții și-au finalizat lucrările. Noi nu putem reveni la aceeași practică? Parlamentul atunci a găsit o soluție. Eu ca președinte am drept de inițiativă legislativă, eu vreau să văd ochii deputaților care vor refuza această inițiativă”, a mai spus candidata independentă.

Dacă va deveni președintă Morari dă asigurări că va continua parcursul european al Republicii Moldova, drept prerogativă principală a politicii externe. De asemenea, candidata spune că în calitate de șefă a statului va respinge categoric mimarea respectării valorilor democratice și europene.

„Sunt de acord să fim pe drumul european. Noi facem pași concreți în acest sens. În 2014 s-au făcut pași concreți. Anul trecut am primit statut de țară candidată, dar trebuie să constatăm că acest statut l-am primit nu datorită, ci în pofida. Dacă nu era război în Ucraina, nu aveam acest statut. În ultimii patru ani, guvernarea se axează pe formă, nu pe conținut, nu pe adevăratele principii și valori europene. Eu voi continua acest parcurs, dar nu mă voi ocupa de euro-imitare. Ceea ce vedem astăzi este o euro-imitare. Dacă vorbești cu adevărat de eurointegrare, în calitate de președinte, nu falsifici acte ca să dai afară din sistemul judecătoresc judecătorii care au avut curaj să-ți anuleze actul prezidențial. Dacă ești proeuropean, nu închizi televiziuni prin decizii ale CSE și ale unui consiliu despre existența căruia noi nici n-am știut” a explicat Natalia Morari.

Interviul cu candidata la funcția de președintă, Natalia Morari, a fost realizat în locul primei ediții de dezbateri electorale cu candidații la funcția de președinte al Republicii Moldova, la care urmau să participe și candidatele independente Victoria Furtuna și Irina Vlah, dar care nu au răspuns invitației, chiar dacă anterior au acceptat să participe la tragerea la sorți de săptămâna trecută pentru stabilirea componențelor dezbaterilor electorale pe platforma IPN.

Ciclul de dezbateri cu genericul „Analizăm cererea și ofertele electorale” este realizat de către agenția de presă IPN, în perioada 08-10 octombrie 2024 cu sprijinul German Marshall Fund (SUA) și al Uniunii Europene.