În aceste condiții, autoritățile vor să crească fluxul de transport al cerealelor ucrainene pe cale ferată, prin intermediul tronsonului Basarabeasca-Berezino, pentru a debloca traficul din Portul Giurgiulești și pentru a fluidiza tranzitul grânelor pe teritoriul Republica Moldova, transmite IPN cu referire la Radio Europa Liberă. Cerealele ucrainene ajung în Republica Moldova pe cale terestră, prin punctele de frontieră de la granița cu Ucraina, inclusiv pe cale ferată, fiind transportate pe tronsonul Basarabeasca-Berezino, care a fost reconstruit în vara anului 2022. Ulterior, grânele, care tranzitează teritoriul Moldovei, sunt livrate pe piața UE prin intermediul Portului Giurgiulești și posturile vamale de la granița cu România. Soluțiile, mecanismele și acțiunile pentru facilitarea tranzitului de cereale ucrainene sunt discutate de către reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare cu colegii din Ucraina și reprezentanții a cinci țări din Uniunea Europeană – România, Polonia, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, incluse în cadrul platformei Comisiei Europene pentru gestionarea crizei grânelor. „Noi le spunem despre situația care este în Republica Moldova, inclusiv ca urmare a tranzitului de cereale și importul unor cantități mici pe teritoriul Republicii Moldova. Chiar dacă sunt cantități mici, pentru noi ar însemna cantități mari”, a spus Europei Libere secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban. El a precizat că ceea ce discută autoritățile și pe alte platforme este despre ce măsuri trebuie să întreprindă de urgență pentru a facilita tranzitul cerealelor ucrainene pe cale ferată ca să fie deblocat traficul din portul Giurgiulești și pe calea terestră. „Aceasta ar redirecționa fluxul de grâne spre portul Reni, dar evenimentele se schimbă de la zi la zi. Am văzut atacurile asupra infrastructurii portuare de pe Dunăre, adică tot ceea ce am face noi, planurile noastre nu pot fi de lungă durată și soluțiile sunt supuse anumitor riscuri”, a spus Șarban. Șeful Serviciului analiza prețurilor de piață din cadrul Ministerului Agriculturii, Maxim Sârbu, a comunicat Europei Libere că volumul de cereale, tranzitat în perioada 1 iunie - 20 iulie curent, a fost de 43 314 tone de cereale, ceea ce reprezintă un volum normal, deoarece este începutul recoltei. Potrivit lui, anul trecut media lunară a volumului de cereale ucrainene care a tranzitat teritoriul țării a fost de 70 de mii de tone. El a spus că, din cauza bombardamentelor rusești asupra infrastructurii ucrainene de pe Dunăre, inclusiv asupra portului Reni, urmează să crească volumul tranzitat, dar și timpul de așteptare pentru transportatori. Și președintele Asociației exportatorilor și importatorilor de produse agricole și cerealiere „Agrocereale”, Igor Tagadiuc, susține că atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre vor avea impact și asupra pieței cerealelor din Republica Moldova. „Logic, fluxul de cereale ucrainene trebuie să crească, pe partea vestică, începând cu Polonia și terminând cu Republica Moldova, pentru că marfa trebuie valorificată. Giurgiuleștiul este suprasolicitat. Fluxul este foarte mare și de partea noastră, și de partea ucraineană. Acolo trebuie de făcut ceva pentru a fluidiza traficul, pentru că acolo e un blocaj total și aceasta ne crește costurile, inclusiv cele de logistică, de transportare și aceasta se reflectă în prețurile de achiziție”, a declarat Igor Tagadiuc. Un studiu realizat de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCDAT) arată că porturile Reni și Ismail de pe Dunăre aveau, înainte de război, cote de 4% și, respectiv, 2% în traficul de mărfuri și nave, iar, după declanșarea conflictului, acestea au ajuns la 33% și, respectiv, 28%.