Inspectoratului General pentru Imigrări din România a comunicat însă că deocamdată, „nu s-a primit nicio solicitare privind acordarea permisiunii de intrare în România” a respectivilor imigranţi, dar aceştia ar putea fi primiţi la centrul de la Timişoara, în virtutea unor acorduri internaţionale încheiate de România.

Altora din grup li se oferă stimulente financiare pentru a merge înapoi în Sri Lanka, deşi ei spun că aici se confruntă cu persecuţii, scrie BBC.

În 2021, zeci de tamili au devenit primele persoane care au cerut azil pe insula Diego Garcia, după ce barca lor a avut probleme. Statutul neobişnuit al acestui teritoriu a dus însă la o lungă dispută juridică, guvernul britanic afirmând că aducerea lor în Marea Britanie risca să creeze o „rută de imigraţie pe uşa din dos”.

Primii tamili care au sosit pe Diego Garcia în octombrie 2021 au declarat că au fugit de persecuţie şi că încercau să ajungă în Canada pentru a cere azil, când barca lor a avut probleme şi au fost salvaţi de Marina Regală britanică. Relatarea lor a fost susţinută de hărţi, însemnări de jurnal şi date GPS aflate la bord. În lunile următoare, au sosit alte ambarcaţiuni.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Londra a declarat că miniştrii au lucrat la găsirea unei soluţii care să protejeze bunăstarea migranţilor şi „integritatea frontierelor teritoriale britanice”. Relocarea celor mai vulnerabili migranţi, în timp ce solicitările lor legale sunt procesate, le-ar oferi „mai multă siguranţă şi bunăstare”, a spus purtătorul de cuvânt.

Propunerea făcută marţi imigranţilor de către oficialii britanici aflaţi pe insulă a fost formulată după ce Regatul Unit a anunţat că predă către Mauritius suveranitatea teritoriului britanic din Oceanul Indian (BIOT) care include insula Diego Garcia. Baza militară comună cu SUA, însă, va rămâne pe insulă.

ŞASE LUNI ÎN ROMÂNIA

Potrivit site-ului The New Humanitarian, solicitanţii de azil ar urma să petreacă şase luni într-un centru de tranzit din România administrat de agenţia ONU pentru refugiaţi, UNHCR, conform scrisorilor transmise solicitanţilor de azil de către administraţia BIOT şi Biroul pentru afaceri externe, Commonwealth şi dezvoltare (FCDO) al Regatului Unit. În cazul în care aceştia aleg să nu accepte nicio altă ofertă pentru o „soluţie durabilă” în cursul acestor şase luni, vor fi aduşi în Regatul Unit, se arată în scrisori.

La 8 octombrie, comisarul interimar al BIOT, Nishi Dholakia, i-a informat pe solicitanţii de azil cu privire la decizia guvernului. „Guvernul britanic a decis să facă diferite oferte diferitelor persoane şi unor grupuri dintre voi”, a spus el, potrivit unei înregistrări a apelului la care a avut acces The New Humanitarian. „Unii oameni vor primi oferte de relocare într-o altă ţară sigură, iar alţii vor primi o ofertă de întoarcere voluntară”, a spus el.

După ce solicitanţii de azil au primit oferta din partea autorităţilor BIOT, cei care au reprezentare juridică vor putea să se consulte cu avocaţii lor, care erau aşteptaţi să ajungă pe insula Diego Garcia la 9 octombrie, a spus Dholakia. Cei care primesc tratament medical „pentru autovătămare sau pentru un alt motiv”, a adăugat el, nu vor putea să se întâlnească cu avocaţii lor.

„Vreau să vă asigur că acest anunţ nu înseamnă că cineva va părăsi (insula) imediat", a mai spus el. „După ce aţi primit oferta, vă rugăm să vă gândiţi cu atenţie la următorii paşi”.

Copiii de pe insulă ar urma să primească aprobarea unei instanţe britanice înainte de a pleca, a precizat el.

Potrivit BBC, în prezent, 56 de tamili se află încă pe Diego Garcia. Alţi opt se află în prezent în Rwanda după ce au fost transferaţi acolo pentru îngrijiri medicale în urma unor tentative de automutilare sau sinucidere.

Majoritatea imigranţilor aşteaptă decizii cu privire la cererile lor de protecţie internaţională sau fac apel la respingerea acestora. În total, doar opt au primit protecţie internaţională.

În cursul verii, Paul Candler, cel mai înalt oficial care gestionează teritoriul, a solicitat guvernului britanic să aducă toţi migranţii în Regatul Unit din cauza a ceea ce el a descris ca fiind o „situaţie periculoasă şi nesustenabilă” în tabără, pe fondul unor incidente masive de automutilare. Candler a demisionat o lună mai târziu, spunând într-o scrisoare de demisie, obţinută de BBC, că a găsit „situaţia migranţilor din ce în ce mai dificilă” şi solicitările funcţiei pe care o deţinea „din ce în ce mai provocatoare”.

„O UŞURARE FOARTE MARE”

Prin urmare, migranţilor - atât de pe insulă, cât şi din Rwanda - ale căror cereri de protecţie internaţională au fost aprobate, precum şi familiilor din tabără cu copii li s-a oferit transferul într-un „centru sigur”, administrat de Organizaţia Naţiunilor Unite în România, pentru o perioadă de până la şase luni. „În aceste şase luni, Regatul Unit va continua să dezvolte o soluţie durabilă pentru dumneavoastră, în conformitate cu standardele internaţionale. Puteţi alege să acceptaţi orice soluţie care vă este prezentată în această perioadă. Dacă nu doriţi să acceptaţi nicio ofertă prezentată în aceste şase luni, veţi fi adus în Marea Britanie”, se arată în scrisorile administraţiei BIOT, văzute de BBC.

Un bărbat, aflat în prezent în Rwanda, căruia i s-a oferit mutarea în România a declarat că veste reprezintă „o uşurare foarte mare”. Un alt migrant aflat acolo a spus că a fost „cea mai fericită zi din ultimii trei ani”.

Celor cărora li s-au respins cererile de protecţie şi care nu fac parte din unităţile familiale din tabără li s-au oferit stimulente financiare pentru a se întoarce în Sri Lanka. Potrivit unei scrisori către migranţi, văzută de BBC, este vorba de suma de 3.000 de lire sterline, asigurare medicală timp de trei ani, cazare timp de până la trei ani, plus un loc de muncă sau oportunităţi de formare sau educaţie.

Cei cărora nu le-au fost aprobate cererile de protecţie nu au epuizat încă toate căile legale. Avocaţii care îi reprezintă pe migranţi urmează să zboare la Diego Garcia pentru a-şi întâlni clienţii în această săptămână.

„Nu am mâncat nimic de dimineaţă. Mă simt foarte deprimat”, a declarat unul dintre tamili, care a fost tratat pentru o problemă de sănătate mintală în Rwanda şi căruia i s-a propus acum să se întoarcă în Sri Lanka.

Când BBC a vizitat tabăra luna trecută, bărbaţi şi femei s-au aliniat la gardul de doi metri şi stăteau în faţa corturilor lor şi făceau cu mâna. Tabăra este formată din corturi militare cu cupolă, folosite ca locuinţe, şi corturi umanitare albe care au fost transformate în camere comune improvizate şi într-o biserică. Tamililor li s-au dat paturi militare pe care să doarmă, dar au stivuit paleţi de lemn şi cutii de carton aplatizate deasupra în încercarea de a le face mai confortabile, scrie BBC.

PRECIZĂRILE INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU IMIGRĂRI DIN ROMÂNIA

„Referitor la acest caz, până la această oră, la nivelul instituţiei noastre, nu s-a primit nicio solicitare privind acordarea permisiunii de intrare în România a acestor” imigranţi, a precizat miercuri Biroul de Informare şi Relaţii Publice din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări din România, ca urmare a apariţiei materialului BBC.

„Precizăm că, în afara celor 6 centre regionale, în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări funcţionează Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timişoara (CTU), devenit operaţional odată cu intrarea în vigoare a Acordului dintre Guvernul României, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucureşti, la data de 21 noiembrie 2008, ratificat prin Legea nr. 291/2008 (Acordul tripartit), şi este considerat un instrument major al politicii de protecţie internaţională” - arată Inspectoratul pentru Imigraţie.

„Prin CTU Timişoara se realizează evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, pentru o perioadă de maximum 6 luni. CTU este prima instituţie de acest tip din lume şi un model de bune practici, fiind un instrument important al politicii de protecţie internaţională”, subliniază Inspectoratul.

În cadrul procedurii de relocare, IGI solicită verificări din partea structurilor cu atribuţii pe linia securităţii naţionale, iar ulterior se comunică răspunsul către UNHCR, cu privire la persoanele acceptate, precizează comunicatul.

De la intrarea în vigoare a Acordului Tripartit, UNHCR a solicitat accesul pe teritoriul României pentru 5.436 de persoane, dintre care 5.029 au primit acordul pentru a fi evacuate în CTU. Niciuna dintre persoanele evacuate în CTU nu a rămas pe teritoriul României, fiind relocate în alte state, arată Inspectoratul pentru Imigrări.

Toate cheltuielile ocazionate de şederea pe teritoriul României a refugiaţilor din CTU sunt suportate de către UNHCR, mai precizează autorităţile din România.

Sursa: news.ro