Aproape 1.500 de oameni mor, anual, în accidente care au loc pe șoselele din România, de peste 15 ori mai mulți ca în Norvegia, una dintre cele mai dezvoltate țări din lume în privința siguranței traficului rutier.

România are o populație de peste trei ori mai mare ca a Norvegia, însă numărul deceselor produse pe șosele în raport cu numărul de locuitori le situează pe poziții opuse în statisticile publicate de Comisia Europeană.

Cele mai recente rapoarte ale CE au situat România pe primul loc în ce privește numărul victimelor produse în accidente, la fiecare un milion de locuitori.

„În general, rata persoanelor decedate în accidente rutiere în UE a fost de 46 la un milion de locuitori în 2022. Există diferențe considerabile între statele membre, precum și între țările EFTA (Asociația Europeană a Liberului Schimb). Suedia, Danemarca și Irlanda au raportat cele mai scăzute cifre, cu 22, 26 și, respectiv, 31 de decese la un milion de locuitori. În schimb, România a avut cea mai mare rată, cu 86 de decese la un milion de locuitori”, arăta raportul publicat de Comisia Europeană.

România, țara tragediilor rutiere

Rapoartele Poliției Române arată că în perioada 2019 - 2023 aproape 8.500 de oameni au decedat în urma accidentelor rutiere din România, adică aproape 1.700 în fiecare an.

Alte aproape 25.000 de persoane au fost rănite grav în accidentele care au avut loc în ultimii cinci ani. Iar numărul accidentelor a depășit 29.000, în România, în aceeași perioadă.

În Norvegia, 110 oameni au murit în accidente rutiere în 2023, arată statisticile oficiale. Țara din nordul Europei are o populație de circa 5,6 milioane de oameni, iar conform indicelui de performanță în materie de siguranță al Consiliului European pentru Siguranța Transporturilor, Norvegia înregistrează în medie 1,5 - 2 decese rutiere la 100.000 de persoane.

Statisticile din Norvegia arată că în ultimii cinci ani circa 100 de oameni au murit anual în accidente rutiere, adică de 17 ori mai puține victime ca în România. În aceeași perioadă, numărul victimelor rănite grav a fost de 581, anual, pe ultimii cinci ani, așadar de nouă ori mai puțini ca în România.

Cum a redus Norvegia numărul accidentelor grave

Deși se numără printre statele cu cele mai mici rate ale victimelor accidentelor rutiere, Norvegia a lansat din 2018 un plan național de acțiune pentru siguranța rutieră, menit să reducă numărul de decedați și persoane rănite grav în accidente rutiere la mai puțin de 500 până în 2024 și la mai puțin de 350 până în 2030.

„Cei mai importanți doi factori care au contribuit la reducerea accidentelor rutiere au fost creșterea pătrunderii pe piață a diferitelor caracteristici de siguranță pe mașini și tendința, observată cel mai clar după 2006, pentru o scădere a vitezei medii a traficului. Alți factori care au contribuit includ: o scădere a numărului de șoferi tineri implicați în accidente, o scădere a numărului de accidente în care sunt implicați tineri motocicliști, construcția de autostrăzi și alte drumuri cu bariere mediane și utilizarea sporită a radarelor. Mai recent, scăderea continuă a vitezei medii începând din 2012 a contribuit la scăderea susținută a numărului de decese în accidente rutiere”, arată statul norvegian în Planul național de acțiune pentru siguranța rutieră.

Asociația Pro Infrastructură, care monitorizează proiectele de infrastructură mare din România, arată și ea de ce două țări cu o rețea rutieră asemănătoare au o situație cu totul diferită în privința accidentelor rutiere.

„E16 între Oslo și Bergen, primele două orașe ale Norvegiei, are 460 de kilometri și durează șapte ore să-l parcurgi. În cea mai mare parte drumul arată exact ca DN-urile românești: viraje nenumărate, o bandă pe sens, fără parapet central. Localități, intersecții, treceri de pietoni. Ce fac norvegienii ca să crească siguranța pe DN? Multe! Una din cele mai interesante măsuri este "centerline rumble strip". Asfaltul este deteriorat intenționat pe mijloc, cu gropi la intervale regulate, ca șoferul să fie atenționat de efectul rezonator (vibrații în roți și volan) când iese din greșeală de pe sensul lui de mers. În plus, se descurajează și depășirile. De multe ori îi reîntâlnești pe cei care te depășesc la multiplele zone unde se repară carosabilul, când se circulă în coloană cu antemergător, sau la bacul unde traversezi următorul fiord”, arată Asociația Pro Infrastructură.

Radarele fixe au redus numărul accidentelor

Potrivit organizației, o altă măsură eficientă luată de autoritățile din Norvegia este amplasarea camerelor fixe de înregistrare a vitezei, presemnalizate.

„Niciuna nu este ascunsă. Toate sunt la vedere și șoferii sunt anunțați din timp cu un indicator. La fel ca în Suedia, obiectivul este clar: trafic cât mai sigur, dar cât mai puține amenzi pentru depășirea vitezei. Pe unele tronsoane se calculează viteza medie dintre două camere pe segmente între 0,2 și 7 kilometri. Și acestea sunt semnalizate corespunzător”, informează API.

Norvegienii se arată mai puțin grăbiți în trafic decât românii. De altfel, statisticile Poliției Rutiere din România arată că viteza excesivă reprezintă principala cauză a tragediilor.

„Nu am văzut pe rețeaua norvegiană restricții de viteză puse în dorul lelii sau din exces de zel. La ei se circulă cu 80 km/h, nu cu 90-100 km/h ca la noi. Rareori găsim o curbă mai prost proiectată unde trebuie să frânezi. În localități restricțiile sunt de 70 și 50, iar trecerile de pietoni sunt aproape toate "înălțate" (în loc să coboare trotuarul, ca în alte părți). Condusul pe zebră la viteza legală e confortabil, dar decolezi dacă mergi tare. Să nu uităm de amenzi”, arată API, pe pagina sa de Facebook. 

În Norvegia, în general limita de viteză este de 50 km/h în zonele urbane, 80 km/h pe drumurile rurale și 110 km/h pe autostrăzi.

Studiile au arătat în mod repetat că limitele de viteză și amplasarea camerelor de înregistrare a vitezei au o corelație directă cu reducerea deceselor pe șosele, informează jurnaliștii publicației Times Colonist.

„Depășirea limitei cu 5 km/h în Norvegia îți poate aduce o amendă de 150 de dolari, în timp ce cu 10 km/h peste limita ai putea ajunge la puțin peste 400 dolari. Dacă ești suficient de nebun pentru a depăși cu până la 25 km/h limita, vei plăti aproximativ 1.650 dolari. Vitezele de peste 40 km/h peste limită te pot duce la închisoare”, arată publicația americană.

Circulația rutieră în localități este extrem de sigură în Norvegia, față de România.

„În Oslo, dar și în Helsinki (Finlanda), altă capitală campioană a Scandinaviei, nu a murit niciun pieton în 2019 în timp ce România adună anual peste 800 de decese în localitate. Unde spațiul permite, există un trotuar lat dedicat pietonilor și cicliștilor. Investițiile în separarea traficului pietonal de cel rutier și de reducere drastică a vitezei în zonele cu pietoni și cicliști sunt multe și greu de cuprins în câteva proiecte naționale precum autostrăzile. România are extrem de mult de lucru dacă vrea să ajungă în rândul țărilor civilizate și la acest capitol. Autostrăzile nu sunt deloc de-ajuns”, arată Asociația Pro Infrastructura.

În Norvegia, verificările rutiere ale poliției au loc frecvent și sunt necesare probe de respirație obligatorii la orice șofer, arată publicația The Time Colonist. Cei care conduc în stare de ebrietate sunt stigmatizați, amenzile pentru astfel de practici fiind introduse încă din 1936.

adevărul.ro