După Suedia şi Danemarca a închis ancheta referitoare la exploziile de la gazoductul Nord Stream

Copenhaga a anunţat luni că închide investigaţia demarată după exploziile din 2022 care au afectat conductele submarine Nord Stream, ce transportau gaze ruseşti către Germania, Danemarca fiind a doua ţară care face acest lucru, după ce Suedia a închis, la rândul ei, o anchetă pe care o desfăşurase separat, relatează Reuters.

publicat de Anatol Chirilov
luni, 26 februarie 2024, 11:49   32
Nord Stream

Gazoductele Nord Stream 1 şi 2, care transportă gaz pe sub Marea Baltică şi care au costat miliarde de dolari, au fost avariate de o serie de explozii în zonele economice suedeză şi daneză, în septembrie 2022, eliberând cantităţi mari de metan în aer.

Rusia şi Occidentul, aflate în conflict din cauza invaziei Moscovei în Ucraina în februarie acelaşi an, s-au arătat reciproc cu degetul. Fiecare a negat orice implicare şi nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea.

"Nu există motive suficiente pentru a continua un caz penal în Danemarca şi, prin urmare, poliţia din Copenhaga a decis să încheie ancheta penală privind exploziile", a declarat poliţia daneză într-un comunicat.

La începutul acestei luni, şi Suedia a renunţat la ancheta privind exploziile, afirmând că nu are jurisdicţie în acest caz, dar a predat probele descoperite anchetatorilor germani, care încă nu şi-au publicat concluziile.

news.ro

Zelenski: La fel ca şi Harkov, diferite oraşe şi comunităţi au nevoie de protecţie, au nevoie de "Patrioţi"

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski afirmă în mesajul către popor de luni seară, după atacul rusesc asupra turnului televiziunii din Harkov, că la fel ca şi Harkov, diferite oraşe şi comunităţi au nevoie de protecţie, au nevoie de "Patrioţi". ”Trebuie să provocăm daune maxime asupra a tot ceea ce Rusia foloseşte ca bază pentru teroare şi pentru logistica sa militară”, mai spune liderul ucrainean.

SIPRI: Cheltuielile pentru apărare la nivel global au ajuns la un nivel record de 2.440 miliarde de dolari

Pentru prima dată, cheltuielile militare guvernamentale au crescut în toate cele cinci regiuni geografice principale, a constatat think tank-ul SIPRI, cu sediul la Stockholm. Cheltuielile militare globale au atins un nivel record de 2.440 miliarde de dolari, după cea mai mare creştere anuală a bugetelor guvernamentale pentru armament din ultimii zece ani, potrivit raportului pe această temă al organizaţiei, scrie The Guardian.