Herman von Hebel: „Țările de Jos sunt extrem de active în promovarea statului de drept, aproape cel mai active dintre toate țările UE.”

Accente

• Herman von Hebel lucrează din aprilie 2022 în Moldova, finanțat de Olanda, SUA și UE.

• Fostul judecător al Curții Internaționale Penale trebuie să ajute la întărirea statului de drept.

• Procesul este lent, pentru că până acum mai mult de jumătate dintre judecători nu au trecut prin evaluare.

Judecătorul olandez Herman von Hebel susține că este deja recunoscut pe străzile capitalei moldovenești, Chișinău. Ședințele de audiere, în care el și ceilalți membri ai Comisiei Pre-vetting au supus zeci de judecători moldoveni unui interogatoriu intens, sunt postate pe YouTube. Cetățenii care le-au vizionat îl opresc uneori pe Von Hebel și îl încurajează. „Bravo, continuați așa”, îi spun. „Avem nevoie de asta. În sfârșit, ceva se schimbă în Moldova.”

Secretariatul Comisiei Pre-Vetting este extrem de mândru. Angajații săi acumulează extrasele din conturi și alte documente privind bunurile judecătorilor moldoveni, astfel încât Comisia să poată evalua posibilele probleme de integritate. „Peste treizeci de ani voi putea să le spun copiilor mei că am contribuit la acest lucru”, spun angajații noștri.

Nu toată lumea împărtășește această părere, recunoaște Von Hebel într-o conversație video din Chișinău. „Există opoziție. Lupta este aprigă. Există judecători foarte integri aici, dar și indivizi care își pun propriul interes înaintea combaterii criminalității și calității justiției. Din fericire, Președintele Maia Sandu și Ministerul Justiției sunt extrem de motivați să continue consolidarea statului de drept.”

Salarii mici pentru judecători

Totodată, în articol se menționează că guvernul pro-occidental și reformist al Maiei Sandu trebuie să facă acest lucru. Dorește cu ardoare să devină membru al Uniunii Europene. Va reuși să facă acest lucru doar dacă puterea judecătorească și procuratura sunt independente și cât mai „curate” cu putință. „Moldova trebuie să parcurgă un drum lung în acest domeniu, la fel ca alte state candidate”, crede Von Hebel.

Din aprilie anul trecut, el face parte din Comisia Pre-Vetting, după ce Olanda l-a abordat pentru acest rol - ca fost judecător la Curtea Internațională Penală. „Olanda este extrem de activă în promovarea statului de drept, aproape cea mai activă dintre toate țările UE. Foarte frumos”, spune Von Hebel.

El este plătit de Haga, UE și SUA. Același lucru este valabil și pentru ceilalți doi membri internaționali ai Comisiei: un cetățean american cu vastă experiență în domeniul eticii judiciare și un fost judecător georgian de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Ceilalți membri sunt moldoveni, dintre care doi sunt desemnați de coaliția de guvernare și unul de opoziția orientată spre Rusia.

Comisia formată din șase membri are sarcina de a investiga, cu până la cincisprezece ani în urmă, judecătorii care candidează pentru Consiliul judiciar moldovean. Are la dispoziție o gamă largă de instrumente, deoarece serviciul de securitate, fiscul, vama, băncile și autoritatea anticorupție sunt obligate să coopereze. „Judecătorii moldoveni nu au salarii mari. Dacă aflăm că ei conduc mașini scumpe sau dețin vile, îi întrebăm cum le-au plătit”, explică Von Hebel.

Multe fonduri străine

Pentru acest scop, Comisia Pre-Vetting a întocmit mai întâi procedurile și regulile de lucru, apoi a creat chestionare pe care judecătorii trebuiau să le completeze. Aceasta a fost urmată de runde de întrebări scrise și, în final, o audiere. "În cele din urmă, ne-am expus în privința la aproape șaizeci de judecători." Mai mult de jumătate dintre ei nu au trecut selecția, în principal din cauza „neclarităților financiare”, afirmă Von Hebel. "Moldova funcționează diferit față de Olanda. Relațiile familiale sunt puternice și este un lucru obișnuit ca părinții și copiii, frații și surorile să se sprijine financiar unii pe alții. În plus, mulți locuitori lucrează în străinătate și trimit bani acasă. Prin urmare, există judecători care au primit bani din străinătate de la tatăl lor pentru a cumpăra o casă."

Von Hebel subliniază că acest lucru nu este în sine condamnabil. "Dorim să vedem dovezi, mai ales pentru sume mari. Dacă nu vrei sau nu poți coopera, avem dubii serioase. Ar putea fi vorba de corupție." Totuși, spune el, Comisia a oferit oarecare flexibilitate. "Nu am cerut imposibilul. Dacă ai primit bani de la mama ta din Italia în 2007 și nu mai există documente... ei bine, asta se poate întâmpla."

În plus, Comisia a depistat că judecătorii deseori nu-și declară corect toate veniturile la serviciul fiscal. Sau existau întrebări despre venitul partenerului său. Von Hebel și colegii săi nu au dat aprobarea în aceste cazuri. "Judecătorii trebuie să respecte standarde înalte pentru a restabili încrederea moldovenilor în sistemul judiciar. Aici încrederea este extrem de joasă."

Contestații admise

Totuși, 25 de judecători respinși nu s-au lăsat. Ei au contestat la Curtea Supremă a Moldovei, care a examinat până acum 21 de cauze. În toate cazurile, judecătorii Curții Supreme au anulat deciziile Comisiei Pre-Vetting.

Acest lucru a provocat multe controverse politice în Moldova și este principalul motiv pentru care Von Hebel s-a întors în țară luni. Comisia Pre-Vetting va reexamina cele 21 de cazuri pentru a vedea dacă Curtea Supremă are dreptate. "De exemplu, Curtea a dat dreptate judecătorilor care și-au îndeplinit ulterior obligațiile fiscale nedeclarate anterior. Noi vedem asta ca o problemă."

Rezultatele nu au fost mult mai bune nici în cazul procurorilor. Aproximativ 40% dintre candidații pentru Consiliul Procurorilor nu au trecut de testul Comisiei Pre-Vettig. Presa olandeză susține că, guvernarea Sandu, la fel ca și Comisia Europeană, își dorește ca acum să fie evaluați și judecătorii Curții Supreme și ai Curților de Apel, șefii procuraturilor și președinții instanțelor de judecată. "Această evaluare a încă aproximativ 200 de judecători și 250 de procurori va dura cu siguranță încă doi până la trei ani", crede Von Hebel.

Mulți politicieni și-ar dori un ritm mai alerg al evaluării, recunoaște el. "Dar asta ar afecta minuțiozitatea. Bruxelles face foarte bine să se țină cât mai ferm de standardele obiective de integritate. Altfel, pe termen lung, vei avea alte probleme. Am vorbit cu un judecător român, care a spus: „la noi, procesul de admitere ar fi trebuit să fie mai strict pe atunci. De asemenea, experiențele cu Bulgaria, printre altele, sunt suficient de elocvente.”

Bruxellesul deschide mai larg ușa pentru Ucraina și Moldova

Conform Comisiei Europene, negocierile privind aderarea la UE cu Ucraina și Moldova pot începe la sfârșitul acestui an. Ambele țări, care au deja statutul de candidat, au făcut progrese semnificative în ceea ce privește reformele necesare pentru aderare. Merită recompensate pentru acest lucru, a anunțat miercuri Comisia. Acum decizia aparține liderilor celor 27 de state membre. În cadrul summitului lor de la Bruxelles din mijlocul lunii decembrie, aceștia vor decide dacă vor adopta recomandarea. Este necesar un consens unanim, iar multe priviri vor fi îndreptate către premierul ungar Viktor Orbán, care până acum a fost rezervat în privința aderării Ucrainei. Dacă se dă undă verde, UE va negocia aderarea cu o țară aflată în război și parțial ocupată. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată înainte. Comisia Europeană, reprezentată de Ursula von der Leyen, nu a discutat miercuri despre cum vor decurge negocierile, dar a menționat că dorește să trimită „un semnal clar” Ucrainei, apropiind-o de aderarea la UE. Discuțiile de aderare pot dura ani de zile. Comisia consideră că negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina, de asemenea țară candidat, pot începe. Totuși, pentru această țară există încă câteva condiții suplimentare. Conform Comisiei, Georgia este pregătită să obțină statutul de candidat pentru aderare.