Femeia, cetăţean suedez în vârstă de 52 de ani, identificată în rechizitoriul instanţei ca fiind Lina Ishaq, se confruntă de asemenea cu acuzaţii de genocid şi crime de război între anii 2014 şi 2016, potrivit procuraturii, potrivit Agerpres.

Aceasta arată că Ishaq a călătorit în Siria pentru a contribui la implementarea autorităţii Statului Islamic (SI), grup islamist militant care a reuşit să preia sub control zone întinse din Siria şi Irak în 2014, fiind ulterior învins.

Procurorul Reena Devgun a precizat într-un comunicat că femeia este suspectată că "a cumpărat sau primit femei şi copii civili aparţinând minorităţii yazidi în reşedinţa ei din Raqqa, în Siria", şi că i-a tratat ca sclavi.

"În plus, aceştia au fost supuşi unor suferinţe severe, sclavie sau alte tratamente inumane. Prin încălcarea dreptului internaţional, ei au fost privaţi de libertate şi au fost împiedicaţi să plece" din casa femeii, a adăugat Devgun.

Acuzata, care s-a întors în Suedia în 2020 şi în prezent ispăşeşte o pedeapsă de închisoare pentru alte infracţiuni în Siria, neagă noile acuzaţii, a declarat avocatul ei, Mikael Westerlund.

În conformitate cu legislaţia suedeză, instanţele pot judeca persoane pentru infracţiuni împotriva dreptului internaţional comise în străinătate.

Potrivit procuraturii, crimele împotriva umanităţii pot include crima, violul, tortura şi munca forţată, dacă fac parte dintr-un atac pe scară largă sau sistematic împotriva unui grup de civili.

În 2022, un tribunal suedez a găsit-o pe aceeaşi femeie vinovată de crime de război şi încălcarea dreptului internaţional, pentru că nu a împiedicat ca fiul ei de 12 ani să devină copil-soldat în oraşul Raqqa, din nordul Siriei, când acesta se afla sub conducerea SI.

Sursa: adevărul.ro