Georgia se confruntă cu o provocare fără precedent. Un oligarh revenit în țară amenință viitorul european al statului. Folosește orice mijloc pentru a sabota instituțiile statului, manipulează opinia publică cu narative pro-rusești și disprețuiește sprijinul financiar internațional oferit de Statele Unite și Uniunea Europeană timp de trei decenii.

O situație destul de cunoscută și în Moldova, nu? Ultima șansă pentru georgieni este la alegerile parlamentare din 26 octombrie. Votând pentru oricare dintre partidele de opoziție, aceștia pot să se opună colosului ​​„Visul Georgian” și să restabilească relațiile cu Uniunea Europeană. Doar astfel Georgia își poate păstra statutul de țară candidată și poate debloca asistența financiară din partea UE și SUA.

Dacă însă partidul oligarhului rămâne la putere, trenul extinderii Uniunii Europene, din care fac parte Moldova și Ucraina, va pleca din gară fără Georgia.

După o deplasare de o săptămână la Tbilisi, m-am convins că georgianul de rând este european până în măduva oaselor, mai este impulsiv și cu sânge în vene. 89% dintre georgieni își doresc cu ardoare să adere la Uniunea Europeană, iar lupta lor din stradă, cu steagul albastru cu steluțe galbene, va continua indiferent de ce partide se perindă pe la guvernare. Sunt gata să se arunce sub pușca oligarhului, doar să trăiască visul european, pentru că din „Visul Georgian” au tot gustat și este din ce în ce mai amar.

Oligarhul se întoarce

Bidzina Ivanishvili, liderul informal al Georgiei, care s-a întors de curând în țară, a reușit în ultimul timp să schimbe realitatea georgienilor. Oare fraza „nu vă las eu de capul vostru” vă sună cunoscut? În primul rând, acesta a făcut tot posibilul ca țara lui să deraieze de la principiile democratice.

A început să sperie georgienii cu război, prezentând trunchiat adevărul despre războiul din Ucraina, a prezentat campania partidului său drept o alegere simplă: „Dacă vreți război și să pățim ca ucrainenii, atunci votați opoziția, dacă vreți pace, votați cu noi!”. De cealaltă parte, opoziția își pune bazele într-un singur mesaj: „Viață prosperă, cu principii și valori în cadrul Uniunii Europene, ori dezmăț și agresiune în Rusia”. Tu pe cine ai vota în acest caz?

Oligarhul din umbră a mai luat decizii controversate, doar pentru a rămâne la putere. Dacă georgienii nu mai intră în Uniunea Europeană, țara rămâne într-o zonă gri, în care își poate continua afacerile „business as usual” și nu mai poate interveni nimeni în treburile acestuia cu rușii, chinezii, iranienii ori lumea interlopă.

A crezut că, dacă erodează complet relațiile cu Vestul, votând legi autocratice precum „legea agenților străini” sau „legea anti-LGBT”, contrare parteneriatului său cu UE, va rămâne la putere. De fapt, s-a întâmplat contrariul. Georgienii nu sunt moldoveni, chiar dacă suntem și unii, și alții ospitalieri. Georgienii nu sunt deloc cuminți și umili, ci chiar luptă pentru drepturile lor și nu le permit nici rușilor să îi calce pe coadă. Prin urmare, nu vor lăsa guvernarea să obțină un nou mandat.

Ce înseamnă să fii vecin cu Rusia?

Georgia are nevoie ca de aer de sprijinul internațional, pentru că are cea mai complicată geografie, fiind în zona Caucazului de Sud, departe de continentul european, dar aproape de inimile europenilor. Granița sa cu Rusia o expune direct influenței acestei puteri, iar la doar 100 de kilometri de capitala Tbilisi te afli în apropierea Ceceniei, controlată de Ramzan Kadârov.

La aceleași distanțe de capitală, mai dai de două regiuni separatiste, la care Rusia a lucrat necontenit ca să le dobândească – Abhazia și Osetia de Sud. În jur de 7.000 de militari ruși bagă spaima în georgianul care a ales să rămână să se descurce acasă, diaspora Georgiei fiind deosebit de numeroasă, așa cum este și a noastră.

Am mai realizat că georgienii nu vor permite instaurarea unei autocrații de tip Belarus în țara lor. Majoritatea elitelor politice au studiat în Occident, iar mentalitatea lor este departe de cea sovietică. Deși sunt vecini direcți cu rușii, din punct de vedere civilizațional, nu au nimic în comun. Mai mult, chiar dacă mulți georgieni cunosc limba rusă, refuză categoric să o vorbească. Cum ar putea folosi limba unui agresor care le-a invadat țara atât de recent, în 2008? Aceste realități ar trebui să ne dea de gândit și nouă, la Chișinău.

Pe străzile Georgiei, bulevardele centrale din orașe, precum Rustaveli, sunt împânzite de steaguri ale Uniunii Europene, ale Ucrainei și de sloganuri „Slavă Ucrainei” și „Stop the RuZZians”. Toate acestea reflectă clar poziția georgienilor și aspirațiile lor europene.

Sursa: hotnews.ro