Tally Health — o companie de biotehnologie cu sediul în cu sediul în Manhattan — a dezvoltat un ceas epigenetic - ”ceas al îmbătrânirii”, numit CheekAge,  despre care afirmă că este capabil să determine cu precizie vârsta biologică a unei persoane pe baza analizei genetice a unor celule colectate din cavitatea bucală. Vârsta biologică reprezintă vârsta celulelor și a țesuturilor unei persoane — și ea poate fi diferită de vârsta cronologică. 

Rezultatul cercetărilor efectuate de compania americană, publicate în Frontiers in Aging,  a relevat faptul că existența unei diferențe mari între vârsta biologică și cea cronologică a unei persoane poate crește semnificativ riscul de deces din cauza unei boli. Vârsta biologică poate fi influențată de factori precum genetica, stresul, somnul, nutriția și fumatul și poate fi mai mare sau mai mică decât vârsta reală a unei persoane. 

Cercetarea s-a realizat pe baza datelor colectate de la un grup de 1.513 persoane, femei și bărbați, născuți în 1921 și 1936, al căror sânge, o dată la fiecare trei ani, a recoltat pentru a fi determinată metilarea ADN-ului. Metilarea ADN-ului reprezintă un proces biologic prin care grupe de metil sunt adiționate la molecula de ADN. Metilarea poate modifica activitatea unui segment de ADN fără a-i modifica secvența. 

La mamifere, metilarea ADN-ului este esențială pentru dezvoltarea normală și este asociată cu o serie de procese cheie, precum: amprenta genomică, inactivarea cromozomului X, reprimarea elementelor transpozabile, îmbătrânirea și carcinogeneza. Nivelurile de metilare a ADN-ului se schimbă în timp, dieta, hormonii, stresul, medicamentele și expunerea la poluanți pot influența acest proces. 

O diferență mare între vârsta biologică și cea cronologică, puternic asociată cu riscul de mortalitate 

Analiza datelor a relevat faptul că modificările produse în ADN-ul celulelor a condus la creșterea riscului de mortalitate. Din grupul analizat, persoanele cu cele mai ridicate valori au prezentat o probabilitate cu 148% mai mare de a muri în acel an, comparativ cu cei din grupul cu cele mai scăzute valori. 

Echipa de cercetători precizează că metoda pe care au aplicat-o a fost mai precisă decât cele folosite de alte ceasuri epigenetice care au analizat mostre de sânge. De asemenea, ei subliniază faptul că toate rezultatele au fost toate retrospective, ceea ce înseamnă că metoda de analiză a fost testată pe participanți care deja decedaseră. 

Cercetările viitoare ar putea implica testarea metodei în cazul unor persoane care sunt încă în viață, pentru a verifica dacă poate prezice și în acest caz, cu exactitate vârsta biologică a organismului și chiar, de ce nu, momentul în care vor muri. ”Un test simplu, non-invaziv,  care implică utilizarea unui tampon bucal, poate fi o alternativă valoroasă pentru studiul și urmărirea biologiei îmbătrânirii”, afirmă cercetătorii în prezentarea rezultatelor cercetării. 

„În această lucrare actuală, reușim să demonstrăm că CheekAge, al cărui algoritm a fost antrenat folosind celule prelevate din cavitatea bucală, are rezultate foarte bune și atunci când e vorba de mostre de sânge. De remarcat este faptul că informațiile furnizate de mostrele sanguine reprezintă doar jumătate din cele necesare CheekAge”, afirmă Max Shokhirev, șeful departamentului de Biologie Computațională și Știința a Datelor la Tally Health. Shokhirev a subliniat că CheekAge nu prezice când sau cum vei muri  ci doar semnalează faptul că există o diferența dintre vârsta ta biologică și cea cronologică, care este puternic asociată cu riscul de mortalitate. 

Experții sunt reticenți față de capacitatea CheekAge de a determina riscul real de a muri al unei persoane 

Experți în domeniu și-au manifestat reticența față de faptul că metoda brevetată de Tally Health poate fi folosită pentru a prezice ziua sau chiar anul în care o persoană va deceda. Adele Murrell, profesor de Epigenetică la Universitatea din Bath, afirmă că nu vede nicio dovadă că ceasul CheekAge va putea să prezică ziua sau chiar anul în care cineva va muri. 

Ea a explicat că modificările ADN-ului sunt, în teorie, reversibile, ceea ce înseamnă că metoda ar fi utilă doar pentru a avertiza oamenii că ar putea fi în pericol de a avea o moarte prematură. 

„Având în vedere că aceste modificări sunt rezultatul alegerilor de stil de viață — fumatul, creșterea în greutate, dieta slabă și lipsa de fitness — combinate cu boli subiacente — cancer, obezitate, diabet — toți factorii care sunt evidenți fără testarea epigenetică, nu este încă clar dacă pacienții vor fi mai predispuși să își schimbe alegerile de stil de viață atunci când sunt confruntați cu datele ceasului epigenetic decât atunci când medicul de familie le spune să facă acest lucru”, spune Adele Murrell . 

„În realitate, astfel de ceasuri oferă evaluări probabilistice de risc, mai degrabă decât predicții concrete. Sublinierea mortalității în acest context poate provoca potențial anxietate inutilă și poate alimenta o mentalitate fatalistă la unii oameni, în loc să ofere informații practice despre sănătate și bunăstare. 

O abordare mai nuanțată ar fi să prezinte CheekAge ca un instrument pentru evaluarea vârstei biologice și a riscurilor asociate de sănătate, încurajând intervențiile menite să extindă îmbătrânirea sănătoasă, mai degrabă decât să se concentreze pe mortalitate”, este de părere Dusko Ilic, profesor de Științe ale Celulelor Stem, la King's College London.

digi24.ro