„În pofida faptului că tinerii sunt criticați că nu merg la alegeri, vreau să vă spun că în acest an am observat că sunt tineri care sunt interesați de unele subiecte ce țin de alegeri. (…) Avem tineri care se interesează de subiecte precum: de ce părinții mei vor avea o pensie de doar câteva mii de lei, ce să fac după ce termin școala, unii văd nivelul salariilor care li se propun, în raport cu anii de experiență ceruți și își pun întrebări”, a declarat Macuhin, scrie realitatea.md.

Experții recunosc că interesul tinerilor este mai mare pentru scrutinele prezidențiale și parlamentare, unde se decide vectorul strategic de dezvoltare a țării. Spre exemplu, la alegerile locale generale din 2023, în primul tur, la secțiile de votare s-au prezentat aproximativ 70.000 de tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. Ce-i drept, cifra a scăzut considerabil pentru turul doi. La alegerile prezidențiale din 2020, numărul tinerilor care au participat la vot a fost de aproximativ 120.000, iar la alegerile parlamentare din 2021, numărul tinerilor prezenți la urne a fost de circa 119.000.

Pentru comparație, tradițional, cei mai activi votanți sunt cei din categoria de vârstă cuprinsă între 66-75 de ani. A doua, cea mai activă categorie de alegători, sunt persoanele de 56-65 de ani, potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC).

Amintim că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 20 octombrie, în aceeași zi cu referendumul constituțional privind aderarea țării noastre la UE. Cetățenii vor răspunde la întrebarea „Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”